Mai face azi cineva cercetări reale, în România?

Am găsit un material interesant elaborat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și am spicuit câte ceva din el sub forma unei teme de cercetare. Mă-ntreb acum dacă mai avem acest institut în România…

Tema – Sărăcia urbană și sărăcia rurală
Subtitlu – Furnizarea bunăstării

Motivație
Problema sărăciei a devenit una dintre problemele cele mai stridente ale  României. Studiile asupra sărăciei au cunoscut o amploare deosebită, în special după 1995 și pare că au stagnat după aderarea în UE.

În opinia mea, sărăcia tinde să devină cartea de vizită a multor familii din mediul rural, dar și urban. Studii mai vechi – spre exemplu, CASPIS, 2004, Banca Mondială, 2003, Chircă şi Teşliuc, 1999, PNUD, 1998, 1999, Sandu, 1998, 1999, 2000, 2003, Stănculescu şi Berevoescu, coord., 2004, Teşliuc, Pop, Teşliuc, 2001, Zamfir, 1995, 2001 – au pus în evidenţă dinamica, dimensiunea, profunzimea, profilul sărăciei, precum şi factorii structurali, individuali sau regionali ai sărăciei
Paradoxal, și azi, sărăcia, din perspectiva dihotomiei urban-rural, generează noi tipuri și dimensiuni şi este generată de anumiți factori. Deși există un cadru legislativ în domeniul asistenţei şi protecţiei sociale, deși funcţionează instituţii cu atribuţii în acest domeniu care, prin strategii anti-sărăcie, ar trebui să genereze efecte asupra grupurilor sociale afectate de acest fenomen, sărăcia se extinde, atingând limite nejustificate.
Pentru societatea românească, problemele cheie sunt sărăcia de consum din mediul rural şi sărăcia extremă, multi-dimensională din mediul urban,

Sărăcia extremă din România este concentrată în mediul urban, la nivelul tinerilor, copiilor şi este în strânsă relaţie cu fenomenul persoanelor fără locuinţă, cu schimbările de pe piaţa muncii (şomaj) şi cu forme de dezorganizare socială. Problema cheie a mediului rural o reprezintă sărăcia de tip tradiţional, asociată cu nivelul redus de modernizare şi cu viaţa economică inexistentă, dominată doar de veniturile obținute haotic din agricultură.
Cercetarea urbanistică a sărăciei urbane a fost relativ redusă în ultimii ani, astfel încât nu se poate vorbi în prezent despre o imagine cuprinzătoare a fenomenului și s-ar impune o serie de studii la scară teritorială sau locală care să confirme sau infirme existența fenomenului de sărăcie urbană, cât și a elementelor caracteristice ale acestuia.
O cercetare mai veche realizată în zona centrală a capitalei a pus în evidenţă o serie de probleme ale locuințelor afectate în ultimii 15 de ani de procese de degradare fizică, pe de o parte şi de schimbarea statutului juridic şi al proprietarului pe de altă parte. S-a observat astfel că populaţia săracă (apreciată la cca. 20% din total populaţie zonă) prezintă următoarele trăsături comune:
• locuieşte cu chirie, în case tip „vagon”,
• locuinţe sunt supra-aglomerate şi în stare avansată de degradare,
• nivel de educaţie este scăzut,
• sunt numeroase familii de romi,
• sunt numeroase familii de şomeri, sau persoane neocupate,
• nivel scăzut de echipare tehnică şi cu bunuri de folosinţă îndelungată, a gospodăriilor,
• lipsă de relaţii utile în reţeaua lor de cunoştinţe şi
• lipsă de ataşament faţă de locuinţă
Într-un alt studiu , realizat într-o zonă adiacentă zonei centrale, dar de locuinţe colective, relevă o existenţă a pragului sărăciei, atins în special de pensionari sau persoane în vârstă, la sfârşit de carieră (50% din populaţie are peste 50 de ani). Calitatea locuirii este medie, apartamentele fiind realizate în anii ’70, dar într-un proces de degradare continuă, pe fondul lipsei cronice de investiţii în întreţinere şi modernizare.
Apartamentele sunt mici ca suprafaţă şi număr de camere (suprafaţa medie a unei camere de locuit este de 12,00 mp, iar numărul mediu de camere pe apartament este de 2,5, suprafaţa medie a unei bucătării este de 6,5 mp, iar numărul mediu de persoane /cameră este de 1,1), iar instalaţiile şi ascensoarele sunt uzate.
Problemele unei asemenea zone sunt determinate de ponderea mare a populaţiei vârstnice, însoţită de mobilitate redusă (respectiv o înnoire extrem de lentă a populaţiei zonei) şi lipsă de resurse materiale. Se constată de asemenea o viaţă comunitară redusă (interacţiuni şi comunicare, limitate între membrii comunităţii) şi o dependenţă crescută faţă de autorităţi, de la care se aşteptă rezolvarea majorităţii problemelor locuirii.
Faţetele sărăciei urbane sunt desigur multiple, dar o reconstituire a acestora cu caracter de generalizare este dificilă.

Întrebări preliminare
Obiectivul principal al proiectului Sărăcie urbană, sărăcie rurală este să răspundă unor întrebări relevante în procesul de elaborare a strategiilor locale anti-sărăcie, vizând identificarea mijloacelor și metodelor eficiente de combatere a sărăciei în mediul urban, cât și rural. Conform termenilor de referinţă, principalele întrebări ale cercetării sunt:
1. Care sunt principalele tipuri, dimensiuni şi factori ai sărăciei urbane, respectiv rurale?
2. Există o tendinţă de concentrare teritorială a sărăciei? Care sunt mecanismele de formare a zonelor deprivate şi segregate teritorial?
3. Care sunt strategiile instituţionale dezvoltate la nivel local ca răspuns la problema sărăciei şi a zonelor deprivate? Există programe sociale locale care se adresează fiecărui tip de sărăcie sau se constată o discriminare în accesul la resursele colective?
4. Există instrumente de combatere a sărăciei uniform valabile și aplicabile mediului urban, respectiv rural?
5. Pot cetățenii influența și determina administrația publică locală astfel încât pe lista de priorități a guvernului să se afle bunăstarea comunităților locale?
6. Cunosc cetățenii mecanismele statului răspunzătoare de bunăstarea populației?
7. Este nevoie de o educație suplimentară în ceea ce privește cetățenia activă
INSTITUTUL DE CERCETARE A CALITĂȚII VIEȚII susține că sărăcia este concentrată la nivelul anumitor grupuri de populaţie şi este concentrată teritorial, iar politicile şi programele anti-sărăcie promovate la nivel naţional oricât de bine ţintite şi de eficiente ar fi nu pot rezolva problema în absenţa unui suport consistent de programe şi proiecte dezvoltate la nivel local. Asumarea sărăciei ca problemă locală prioritară de către autorităţile locale este esenţială. Nevoia de identificare la nivel local a grupurilor sărace, a grupurilor vulnerabile, a grupurilor defavorizate, precum şi a zonelor de concentrare a sărăciei este primul pas de recunoaştere oficială şi de dimensionare a problemei. Monitorizarea tuturor acestor grupuri şi zone, dezvoltarea de politici municipale adaptate la condiţiile locului, pe baza unor strategii locale anti-sărăcie, precum şi dezvoltarea unor mecanisme de mobilizare a comunităţilor şi resurselor locale reprezintă singurele căi de acţiune care ar putea mări ritmul de reducere a sărăciei într-un mod sustenabil.
Mi-am propus  să caut răspunsuri la întrebările 4, 5, 6 și 7, pornind de la studiul realizat de INSTITUTUL DE CERCETARE A CALITĂȚII VIEȚII care a acordat atenție întrebărilor 1, 2 și 3.
Ipoteze, axe teoretice, cadrul metodologic
Combaterea sărăciei urbane și rurale poate asigura bunăstarea comunităților locale și a comunității naționale, în context european. O comunitate națională care dispune de beneficiile tehnicii în toate domeniilor și care investește în educația membrilor comunității, asigurându-le decența vieții, poate intra în competiție cu comunitățile europene și internaționale pe toate palierele ce vizează cultura și civilizația națiunilor.

Sursele cercetarii, calendar si limitele cercetarii – ar trebui să facă obiectul de studiu al instituțiilor de profil.

Bibliografie

http://www.dae.gov.ro/articol/961/strategia-europa-2020-la-nivel-na-ional (sursa de date pentru alte documente strategice nationale – Strategii UE şi monitorizare post – aderare )
Programul naţional de reformă 2011-2013,
Programul naţional de reformă 2007-2010,
Rapoarte de evaluare a implementării PNR,
Strategia EUROPA 2020 (la nivel european/la nivel national)
http://www.tineribasarabeni.com/2010/09/europa-2020-lupta-impotriva-saraciei-sau-deja-vu/ (traducere din Euobserver)

Dă clic pentru a accesa SSNR.pdf

http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/STRATEGIA-DEZVOLTARII-DURABILE92792.php