Acasă » 2015 » iulie » 14

Arhive zilnice: 14 iulie 2015

Reclame

”Boala de a fi mereu nemulțumit”

http://www.csid.ro/lifestyle/psihologie-si-cariera/boala-a-fi-mereu-nemultumit-10323882/

Eu am râs copios când am citit acest articol. Cred că este o boală să te adaptezi la anormal sau, altfel spus, nu poți fi sănătos când trăiești în minciună și vezi doar partea plină a paharului, fără să o analizezi pe cea goală.
Eu nu sunt nemulțumită, eu sunt neîmpăcată că oamenii nu pot trăi viața la superlativ. Zilele mele sunt pline de frumos și de armonie, prin preocupările pe care le am.
Părinții mei au avut încredere debordantă în mine. Am fost copilul apreciat, uneori chiar mi se părea că tata exagerează cu mândria lui față de mine și asta a continuat și în adolescență.
Maturitatea avea fundamentul unui copil vesel, deci maturitatea avea tot ce-i trebuia pentru a înfrunta anturajul și răutățile lui, probabil, ca reacție la atitudinea mea de superioritate, atitudine cu care m-am născut, cred. Privind în urmă, consider că tot răul spre bine sau ce nu te omoară, te întărește… Puterile mele au crescut de la an la an și într-un an cât nu apucă unii într-o viață, căci tot mi-au plăcut poveștile…
De depresie nici nu poate fi vorba. Prin natura firii mele, îmi păstrez o doză de veselie și în momentele de supărare. Cât despre perfecțiune, da, îmi place să investesc în evoluția mea pe toate planurile. Tata spunea că scopul nostru pe pământ este să tindem spre perfecțiune, eu cred că este acela de a evolua spiritual. Undeva, cele două concepții se întrepătrund.
NICIODATĂ NU MĂ AUTOCOMPĂTIMESC! Exclus! Caut soluții și la momentul oportun ele apar.
Autorul articolului este novice în psihologie. Nemulțumirea nu este totuna cu negativismul. Exemplul autorului cu femeia care își dorea mereu altceva este greșit ales. În opinia mea, femeia era într-o normalitate deplină, neacceptând amăgitoarea rutină, știut fiind că ea devine cadru propice plafonării.
Eu fac tot ce trebuie până mă declar mulțumită.

Reclame

Radiografia unei zile, 13 iulie 2015

Oamenii m-au chemat în fața unei comisii de cercetare disciplinară când eram în C.O.și nu este tocmai OK.
Am intrat la ora 9 pe forumul educației. Colegii m-au sfătuit pe m.p. să iau un avocat. Am căutat Baroul Mehedinți și am luat numărul de telefon al unui consilier. L-am contactat și am ajuns la domnia sa. Sediul era în incinta internatului liceului Traian. Nu mi-a plăcut intrarea și m-am gândit că am nevoie de un avocat care totuși vede neregulile. Domnul a avocat a fost amabil și m-a sfătuit să cer amânarea procedurii de cercetare discipinară, pentru a afla ce dovezi ale angajatorului susțin acuzațiile care mi se aduc.
Printr-un miracol, am ajuns la școală, la ora 11 fix. Cei doi colegi din comisie mi-au pus la dispoziție dosarul cu ce a extras direcțiunea din ce am scris pe e-mail, FB și forumul educației, pe care nu l-am primit la o dată anterioară. A apărut și cel de-al treilea membru al comisiei, liderul de sindicat. Nu am fost de acord ca audierea să înceapă fără el, având programată o ședință, la aceeași oră. Între timp, așteptând, mi-a venit ideea să cer amânarea procedurii de cercetare disciplinară și am făcut cerere în acest sens.
Până să plec, am semnat și formularul de convocare primit prin poștă și cred că pe viitor la semnătură trebuie să fie prevăzută și data de luare la cunoștință. Am semnat și procesul verbal al amânării procedurii.
Am pornit spre ISJ Mehedinți. M-am oprit la consilierul juridic. Mi-a spus că nu are cu ce să mă ajute, domnia sa reprezentând ISJ Mehedinți. Am urcat la doamna inspector școlar general. Nu știa de demararea procedurii de cercetare disciplinară împotriva unui profesor. M-a sfătuit să merg la un mediator, după ce l-a chemat și pe consilierul juridic.
AM AFLAT că angajații unei structuri bugetare nu sunt obligați să aibă conturi de e-mail vizibile, pentru comunicare online. Eu cred că trebuie să fie conturi obligatorii, conturi de servicii, în care fiecare mesaj să primească un număr de înregistare.
Am plecat de la ISJ MH la Tribunalul MH. Am fost direcționată spre un avocat. Domnia sa a spus că nu are niciun rost să mă reprezinte la momentul acesta, cel mai indicat acum fiind să fiu asistată de membru din sindicatul din care fac parte din 1996. Am făcut împreună cererea către sindicatul din care fac parte și, din păcate, nu am găsit pe nimeni la sediul lor din incinta Colegiului Tehnic Decebal, pentru a o depune, la ora 14.53. Mâine dimineața voi face un drum la liceu.
Avocatul cred că a fost puțin dezamăgit de conținutul dosarului cu extrase din ce am scris pe FB. A zis că nu conține scânteia unui litigiu de muncă. Doar verdictul comisiei de disciplină îl poate declanșa.