Acasă » 2016 » ianuarie

Arhive lunare: ianuarie 2016

Reclame

Concluzii personale…

Azi, 18 ianuarie 2016, am ajuns la o concluzie realistă. NU trebuie să-ți pese de cei ce nu le pasă de ei. În România, este o utopie să vrei ca oamenii să fie educați, societatea civilizată, libertatea de exprimare respectată, competiția loială existentă, etc… Viața este o junglă, să înțeleg. Se asociază cine poate pentru un interes de microgrup, se țes intrigi, sunt exploatați cei slabi de cei puternici, etc.
Nu-ți trebuie prea multă carte ca să accepți aceste adevăruri și să devii indiferent la tot și la toate, atent doar la nevoile tale…

Reclame

O țară de vis… (Cerc Pedagogic, dec 2015)

România este o țară foarte frumoasă, cu mare, cu munți, cu câmpii, cu dealuri, cu văi, cu cărări șerpuitoare în munți, cu Dunăre, cu Deltă, cu peisaje fascinante. Natura, creatorul desăvârșit a tot și a toate, poate fi remodelată prin forța creatoare a omului, dar, din păcate, ea poate fi și distrusă, prin neatenție, prin nepăsare, prin neimplicare.

În data de 11 decembrie 2015 am fost la Cercul Pedagogic al profesorilor din aria curriculară Tehnologii – Protecția Mediului, organizat de profesorii  Colegiului Național Economic ”Th. Costescu”.

20151127_13360420151127_133610

Colegii de specialitate au avut ideea de a promova potențialul turistic din zona Mehedințiului și ne-au scos din rutina zilnică prin inițierea unei excursii în zona de nord a județului Mehedinți, pornind pe urmele legendelor comorilor ascunse din satul Izverna, primul popas fiind la Pensiunea Steaua Munților, unde s-au derulat activitățile propriu-zise ale Cercului Pedagogic.

Ne-am bucu20151127_100345rat de albul primei zăpezi așternute deja în zona de munte spre care ne îndreptam și la primul p20151127_113218opas am încercat să o imortalizăm zgribuliți.

Activitățile cercului au fost clasice, ora filmată, diseminare de proiecte, discuții libere, informări, mapa cercului, inedită și interesantă a fost prezentarea obiectivelor turistice ale zonei.

     20151127_133607    20151127_140804 20151127_140816 20151127_140842   20151127_140908   20151127_141205  20151127_141259 20151127_141620 20151127_141646 20151127_141655 20151127_141717 20151127_141741 20151127_141809 20151127_141819 20151127_142311 20151127_142314 20151127_144926 20151127_144958 20151127_145011 20151127_145100 20151127_145127 20151127_145412 20151127_145521 20151127_145623 20151127_145633 20151127_145658 20151127_145704 20151127_145938 20151127_145945 20151127_145955 20151127_150326

Vise de noapte…

Visele sunt o manifestare a subconștientului, cu siguranță. Privind în trecut și prin visele mele, toate corelate cu evenimentele care au avut loc, încep să fiu convinsă că subconștientul anticipează pericolul, în special, dar și oportunitățile, fiind un culoar dinspre noapte spre zi, un mesaj codificat pe care subiectul trebuie să-l decodifice, făcând asta în funcție de capacitatea sa neurolingvistică.

Din când în când am notat visele de noapte într-un jurnal, apoi am început să fac o preocupare din a consemna visele, într-un caiet special, de prin 2012. Din 2015, am început să redau o parte din vise pe contul de FB. Rămâne să-mi recuperez caietul de vise și să adun cu migală postările referitoare la visele mele de noapte și de prin forumul educației. Am să mut jurnalul viselor de noapte pe blog, pe acest topic.

În noaptea trecută, 13 spre 14 ianuarie 2016 am avut un vis ciudat. Parcă eram protagonistă într-un film nazist. Așa aveam impresia, în somn. Eram într-un tren. Abia urcasem. Eram eu, fiul meu și mama. Doi ofițeri cărora nu le vedeam fețele ne obligaseră pe mine și pe fiul meu să ne așezăm pe scaune. Eram cumva la mijlocul vagonului de tren. Mama rămăsese în picioare și avea un geamantan la picioare. Era geamantanul ei. Dintr-o dată, în jur au apărut pete de sânge, pe scaune, pe pereți. Și pe geamantanul mamei erau două pete mari de sânge. Dintr-odată, cineva mi-a pus în mână un cuțit plin de sânge. Eram speriată și vroiam să-l spăl. Mama cred că mi-a luat locul, iar eu căutam cu înfrigurare o baie. În spatele vagonului, câțiva călători m-au direcționat spre baie. Am ocolit până am găsit toaleta. Era curată, spațioasă, cu totul alb, cu geamuri curate, atât de curate că vedeam totul. Dincolo de geamul toaletei erau trei femei. Am spălat cuțitul și m-am spălat pe mâini. Aveam nevoie de hârtie să mă șterg pe mâini și am găsit-o, după ceva căutări, bine împăturită, frumoasă și curată. M-am trezit… Rețin faptul că ascunsesem cuțitul în pardesiul negru și mă ferisem și de cele trei femei, nedorind să fiu văzută la baie.

Efect: În aceeași zi am aflat că fiul meu a făcut o entorsă, pe pârtie, fiind la Predeal. Sângele împrăștiat înseamnă veste rea, probabil…

În aceeași noapte, am mai avut un vis… Simțeam cum o forță întunecată se îndrepta spre mine, exercitând o anume presiune, iar la reacția mea de repulsie în așteptare s-a risipit. În general visele mele sunt frumoase. Nu am mai avut un coșmar de prin 2012 sau 2013, când simțeam în somn că o forță nevăzută dă cu mine de toți pereții. Cu cât mă izbea mai tare cu atât mai mult eu conștientizam că sunt puternică.

Vise de noapte!

Privind în urmă, constat că unele vise chiar au fost premonitorii. Cu mulți, mulți ani în urmă, visasem că mergeam pe coate pe pământ uscat, urcând. Într-un final, după un efort epuizant, în vis, am ajuns la o pajiște. De unde să fi știut eu atunci ce lecții mă așteaptă pe planul devenirii psiho-socio-cognitiv-emoționale?!

Tot cu mulți ani în urmă, am visat că merg pe o un drum șerpuit, ca o cale ferată, că drumul este întunecat, dar punctul luminos la care trebuia să ajung era încurajator ca să nu abandonez calea.

Multe din vise îmi vin în minte.

În noaptea 1 spre 2 februarie 2016 am visat că eram la un ghișeu și cumpăram de 100 de miliane 20 de mii de euro. Ciudat a fost că am primit euro și am rămas și cu leii. Număram banii, cu plăcere vădită.

Efect: În data de 2 februarie, în CP al clasei XI C, un coleg de catedră a urlat din senin la mine și mi-a adus acuze nefondate. Banii înseamnă vorbe, probabil…

În noaptea de 3 spre 4 februarie 2016 am visat o femeie care vroia cu orice chip să-mi schimb ținuta. Mi-a dăruit o rochie superbă, culoarea piatra soarelui. Mama sau aceeași femeie m-a ajutat să mă schimb. Renunțam la o jupă sau ceva de genul acesta. Cu cât mă priveam mai mult cu atât mai mult îmi plăceau rochia și culoarea ei. Avea buzunare false și pe o parte și alta câte doi nasturi.

Efect: Azi, 4.02, am fost și mi-am cumpărat un costum și o pereche de ghete. 🙂

În luna martie a.c. am avut un vis ciudat. Un șoblan imens îmi producea o repulsie nemaipomenită. Mă zbăteam să scap de el, mișcând piciorul în aer. Interesant era că nu putea să-mi facă rău, doar forțe invizbile ținându-l la nivelul labei piciorului. Nu mă mușca, doar îmi producea repulsie…

Mi-am adus aminte de acest vis deoarece azi-noapte, 8 spre 9 iulie, am visat vreo 4-5 șobolani la picioarele mele, morți. Abia așteptam să îmi inving teama și să pășesc peste ei. La orizont am văzut câteva garduri și apoi măreață și impunătoare o biserică albă… Mă bucuram că o văd.

Efect: Evoluție spirituală 🙂

prin august 2016

Eu și în vis gândesc! 🙂 Eram în mijlocul deșertului și mă apropiam, pas cu pas, de un cal alb. Mă întrebam în vis ce caută un cal alb în deșert. Numai prin deșert nu mă visasem… 🙂 Era frumos peisajul.

8-9 octombrie 2016

Ieșeam dintr-un magazin, împreună cu o femeie. Eu aveam două plase și femeia un cărucior plin cu cumpărături. Eu am lăsat plasele și i-am împins căruciorul femeii. Am plecat împreună, fără bagaje. La întoarcere spre magazin ploua mărunt. În drum, pe jos am văzut câteva cuțite. Erau din loc în loc. M-am aplecat să le iau. Le luam, le priveam și i le dădeam femeii. Unul din ele era mic. Altele erau obișnuite, iar cel de a-l șaptelea, căci șapte cuțite am găsit în drumul meu, avea un design aparte. Mi-aduc aminte că i-am pipăit lucrătura înainte de a i-l da femeii. Nu am mai găsit nici plasele și nici căruciorul în curtea magazinului.

Efect: M-am gândit la dușmanii mei…

13-14 octombrie 2016

Era foarte multă lume pe stradă. Murise vecinul nostru, doctorul Nistor (mort de altfel de anul trecut). Era o mașină ce o făcea o groapă în fața curții vecinului din față. Acolo urma să fie îngropat defunctul. Eu eram îngrozită ca s-ar putea ca stradă să devină cimitir și mă miram de ce nimeni nu se revoltă. Apoi, în vis, cineva strângea bani pentru familia mortului. Eu nu aveam bani. Un bărbat mi-a dat un teanc subțire cu bancnote. Hârtiile erau noi. I-am dat mamei o bancnotă nouă de 10 lei și i-am spus să pună ea banii, eu refuzând să fac ceea ce făceau toți.

Au dispărut toți și aveam în brațe o floare albă complet. Eram uimită de ea. Vroiam, dar nu știu dacă am  pus-o pe scările din fața casei sau am luat-o în casă.

Efect: …

 5 spre 6 noiembrie 2016

Eram la fostul meu domiciliu… Erau acolo o femeie mai în vârstă și un bărbat mai tânăr. Stăteam în pat. Bărbatul mi-a luat mâna între mâini și am simțit un fluid energetic, de la el spre mine. Ridicându-mă din pat, m-am trezit cu zahăr într-o poșetă. Am mers la bucătărie. Am pus zahărul pe farfurie și dintr-o tigaie cu două ouă frumos prăjite am pus unul peste zahar și abia așteptam să mănânc. Mintea-mi lucra și în vis și mă gândeam că eu nu suport amestecarea gusturilor, cum de pot să mă bucur de un așa ”ospăț”. 🙂

14 spre 15 noiembrie 2016

Ce vis! Îl uitasem și mi l-am adus aminte. Țineam deasupra capului unui curcan. Parcă nu-l vedeam, doar îi simțeam ghearele. Mergeam cu el să i-l dau fostului meu soț. Nu aș fi vrut să mă vadă nimeni și, totuși, în fața blocului erau câteva persoane din școală. Parcă le văd pe L.C., C.C. râzând. Eu abia așteptam să scap de curcan, deși parcă nu-i simțeam greutatea. 🙂

10 spre 11 decembrie 2016

Porumbei albi treceau prin gard, de parcă nu ar fi avut corp fizic, și din curtea vecină își luau zborul,  reținându-mi atenția cu zborul lor deasupra curții noastre.

24 spre 25 decembrie 2016

Mama făcea maiaua pentru pâine, în curte. Stăteam lângă ea și dintr-odată i-au crescut două pâini frumoase, gata coapte. Am luat de pe margine o mică bucățică, ieșită din întreg. Cineva din curte îmi spunea să mănânc mai multă, dar nu l-am ascultat. Parcă era un bărbat cu două femei, ce ședeau pe o pătură la umbră. Eram uimită în vis deoarece o porțiune din grădină era săpată și câteva fire de ceapă verde îmi făceau cu ochiul.

30 spre 31 decembrie 2016

Simțeam că mi se desprinsese o fațetă de la un dinte. Ca prin miracol, am reușit să o pun la loc, dintele recăpătându-și forma și vitalitatea avute anterior incidentului, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

martie 2017

urma să primesc două fețe de masă de un alb imaculat…

31 martie spre 1 aprilie 2017

Aveam în față un panou cu cifra șapte care se repeta de patru ori… Fiecare cifră era în pătrățelul ei distinctiv, toate fiind în linie dreaptă.

17 spre 18 aprilie 2017

O femeie îmi arăta sticle pline cu apă. Din una beam deja…

23 spre 24 aprilie 2017

Lumânări aprinse, foarte multe. Vedeam lumina lor ce părea că se contopește într-un întreg.

26 spre 27 aprilie 2017

Erau trei, patru doctori la poarta vecinei mele. Spun doctori pentru că aveau halate albe. Ciudat era că scoteau ceva din curte, panouri mari ce se rezemaseră până atunci pe gardul comun dintre case, cărând cu efort.

Efect..,

Adran, elevul participant la Olimpiada Națională de Protecția mediului de la Baia Mare m-a anunțat că a luat 9,80 la proba practică.

5 spre 6 mai 2017

Visasem că găsisem o cheie cu brelocul o icoană. De fapt, așa arată cheile de la mașina mea.

27-28 iunie 2017

Eram în casa foștilor mei socri. Găsisem un piepten și ieșisem afară, pieptănându-mă, așa cum îmi place să fac de obicei, dându-mi părul peste capul aplecat. După ce m-am pieptenat, i-am dat pieptenele fostului meu socru, care l-a luat. Am observat atunci că avea dinții tociți.

Nu știu ce semnificație poate avea acest vis. Poate m-am detașat de toate câte au fost și pe care le-am descoperit prin intermediul capacităților extrasenzoriale, deși totul mi se pare elucubrant. Oamenii aceia nu mi-au zis niciodată ”dă-te mai încolo!”, iar eu nu am petrecut cu ei niciodată alte clipe în afară de a sta la masă împreună. Mi-aduc aminte că fosta mea soacră se umplea de broboane de apă când mă vedea, în ultimul timp, iar eu puneam asta pe seama căldurii. Cineva le-a citit tot ce-am scris pe forumul educației, mai mult ca sigur, deoarece am observat anumite schimbări de situație, în bine. 🙂 Poveste și de poveste, serios!

2-3 iulie 2017

Îmi aranjam într-o debara niște papuci și pantofi. Privindu-i, mă întrebam cum de i-am purtat… 🙂 🙂 🙂

Cred că am încheiat un capitol din viața mea, unul pe care alții l-au trăit în locul meu, căci eu habar nu am avut de ițele țesute în jurul meu de minți bolnave de ură, doar pentru că s-au regăsit descriși în posturi reale pe forumul educației. 🙂

8-9 iulie 2017

Am avut un vis care ar trebui să mă împingă la decizii. Eram la școală. Pe holuri m-am întâlnit cu câteva colege. Eram uimită să constat că una era pe targă. O duceau intr-o sala de clasă… La plecare, pe unde treceam, în urma mea, apărea foc liniștit, nu din cauza mea, ci din cauza vegetației moarte si a căldurii… Eram în căutarea unui drum, deoarece eram conștientă că pe acela nu mă mai pot întoarce. Mi-au arătat niște oameni alt drum. Erau parcă pe o combină de treierat. Era un drum printr-o pădure verde si răcoroasă. Mie mi se părea că sunt mai multe cărări posibile. Eu căutam soarele, nu umbra.  M-am trezit…

27-28 august 2017

Eram la Roma și toate grupurile statuare prinseseră viață… Era ca-n povești totul. Este unul din cele mai frumoase vise pe care le-am avut.

29 august 2017

Eram în fosta locuință. Pe jos nu mai era parchet, ci pământ. Un șarpe subțire și lung m-a strâns de picior. Credeam că s-a încolăcit pe picior, dar nu, se-ndepărtase de mine. În cameră era un bărbat. Am strigat să-l omoare. A ezitat, dar până la urmă a reușit, având o sapă-n mână. Apoi m-am gândit, în somn, că poate era mai bine să-l fi eliberat într-o pădure. Am plecat de acolo…

Efect…

Cred că am rămas doar cu înțelepciunea desprinsă din cei 23 de ani de căsnicie, restul nu mai există… Am reușit să mă iert eu pe mine pentru că am stat atât amar e vreme lângă un om pe care nu dădeam nici măcar doi bani. 🙂 Este și acesta un păcat…

21 spre 22 noiembrie 2017

Mă pregăteam să plec cu bicleta. La un moment dat, în partea mea dreaptă era o haită de câine frumoși, mai mici și mai mari. Din haită s-a desprins o cățea și, ca să mă apăr, am pus bicicleta de a doua. S-a urcat pe roțile bicicletei. Eu împingeam bicicleta și mă gândeam cât timp să o mai las așa până când să o dau la o parte și să urc pe bicicletă. Ceilalți câini stăteau toți adunați și priveau. 🙂

Efect…

Cred că este vorba despre o femeie fără scrupule. 🙂

5-6 ianuarie 2018

Nu știu de ce, dar mergeam în genunchi. Mă căzneam să ajung într-un salon mobilat regal. În spatele meu era o femeie. Mă incomoda, mă agasa prezența ei. Trebuia să urc o treaptă ca să ajung în acel salon și, urcând, am izbutit să scap de femeia care mă ținea pe loc.

3-4 februarie 2018

Intrasem rapid într-o cameră și o lumânare arsă trei sferturi s-a stins. Era în mâna unei femei. Nu-i vedeam chipul. Mi-a părut rău, dar mi-am dat seama că nu am ce face și am plecat de acolo. Era aproape întuneric.

 

12 decembrie, Gala SuperBlog 2015

Ca o provocare, am acceptat să mă înscriu în competiția SuperBlog 2015, ce s-a desfășurat în perioada 1 octombrie – 30 noiembrie 2015.

Am prins din mers care este procedura. Mi-am făcut cont și am înscris 19 din cele 24 de articole posibile pe  platforma de jurizare SuperBlogNu am știut că articolele pot fi postate și cu întârziere, dar cu penalizare. Pentru că în vremea respectivă am avut ceva probleme cu conexiunea la internet de pe un stick, iar firma rcs-rds a onorat cererea mea de conexiune la limita termenului posibil, au fost cinci probe la care nu am participat; 8, 9, 10,11 și 22.

Probele competiției SuperBlog 2015 au fost:

  1. O mie și una de… arome!
  2. Fii o Ileana Cosanzeana modernă!
  3. Ce fel de ștampilă ești tu?
  4. Hair-Files
  5. Tricouri cu personalitate
  6. Câtă energie consumă biroul tău?
  7. STAR – în fiecare zi. Deschis nelimitat la îndeplinirea viselor
  8. Vrei să fii magician?
  9. Cum ar fi lumea dacă n-ar exista cauciucul?
  10. Fericirea într-o cană
  11. Toni vs. Toni Jr., talentele celor mai mari fani brânză
  12. Trăiește cu eleganță!
  13. Scenariu de nuntă, la Golden Tulip Times
  14. FSP – Fortron îți pune PC-ul în mișcare!
  15. Cu sculele electrice potrivite, și tu poți fi un meșter priceput!
  16. Jurnalul meu de călătorii – #jurnaldecalatorie
  17. Punem lumea în mișcare. În fiecare zi.
  18. Zâmbete la buchet
  19. Când pielea ta e sănătoasă și frumoasă, ești fericit(ă) și tu!
  20. Deeply Yours
  21. Cea mai bună brânză din lume
  22. Epilarea definitivă – de la Hollywood, în casele noastre
  23. Tehnologia Philips, la picioarele tale
  24. Schimbă vieți și ajută la promovarea unui stil de viață sănătos!

Deși nu m-am numărat invitatie_gala_SB2015printre finaliștii SuperBlog 2015, am decis să iau parte la Gala SuperBlog 2015. Nu am fost inspirată să citesc cu atenție invitația și am confirmat participarea cu întârziereWP_20151213_13_22_50_Pro, ceea ce nu mi-a permis să mai beneficiez de cazarea oferită gratis de Hotel Golden Tulip Times.

Am decis să suport personal costul cazării, 50 de euro și am pornit să văd hotelul imediat ce m-am cazat. Scrisesem un articol despre hotel, fără să
-l văd!

Camera a fost una spațioasă, pe gustul meu, bine compartimentată.

Mocheta de la intrarea în hotel nu era una tocmai pretabilă pentru un hotel cu pretenții.

Mi-a plăcut faptul că în cameră am găsit Noul Testament, atât în română, cât și în engleză, franceză, etc.

M-am simțit atât de bine în cameră încât era să nu ajung la gală sau mai bine zis eu am ajuns la fix, iar festivitatea începuse deja. Mă rog… Am mai găsit un scaun liber.

WP_20151213_11_45_04_Pro WP_20151213_11_45_37_Pro WP_20151213_09_36_43_Pro WP_20151213_09_36_16_Pro

Festivitatea propriu-zisă ne-a permis să ne cunpaștem, cât de cât, luând fiecare cuvântul… Veselie și nu prea. Am fost încântată să văd mulți tineri iubitori ai condeiului, fie și doar pentru facilitatea de a câștiga ceva premii.

WP_20151212_19_04_27_Pro WP_20151212_19_04_35_Pro WP_20151212_19_21_11_Pro WP_20151212_20_02_01_Pro WP_20151212_20_03_46_Pro WP_20151212_20_02_05_Pro

WP_20151212_20_04_03_Pro WP_20151212_20_48_42_Pro WP_20151212_20_48_56_Pro

Seara s-a încheiat la Berăria H. Am rămas plăcut surprinsă de spațiul gigant dedicat petrecerii timpului liber.

WP_20151212_22_36_45_Pro WP_20151212_22_36_38_Pro WP_20151212_22_36_31_Pro WP_20151212_22_03_26_Pro WP_20151212_21_45_24_Pro