Home » 2016 » November

Monthly Archives: November 2016

Inerție legislativă…

 Am devenit specialist în domeniul financiar-bancar. Sunt broker de credite bancare. Încă nu știu cum va arăta venituavbs-credit1l meu la sfârșitul fiecărei luni, dar am aflat că voi primi lunar un comision de la băncile cărora le-am adus clienți, intermediind acordarea de credite către persoanele fizice sau juridice. Ce fac eu, broker-ul financiar? Expun clienților toate ofertele de creditare, fac un scoring preliminar care arată ce tip de credit poate contracta clientul, suma ce poate fi împrumutată, cât și băncile sau  instituțiile non-bancare (IFN) atrase de profilul  său financiar pe care îl pot finanța. Evident, informez clienții. întocmesc și depun dosarul de creditare la banca aleasă, negociez termenii contractului de creditare, urmăresc constant dosarul de creditare și sunt în umbra clientului ce a intrat în posesia unui credit, oferindu-i posibilitatea ca în timp să-l poată refinanța. AVBS Credit oferă și franciză de peste cinci ani și coordonează 70 de francize în toată țara.

crediteCa să am un venit la sfârșit de lună trebuie să aduc în sistemul bancar clienți care să contracteze credite. Pentru că Rămânia este pe ultimul loc în Europa, după numărul de Întreprinderi Mici și Mijlocii (IMM) active, m-am hotărât să promovez susținut CREDITUL IMM. Nu știu care sunt verigile răspunzătoare de încurajarea inițiativei private, dar am aflat că avem cele mai multe IMM-uri în domeniul comerțului și cele mai puține în agricultură, învățământ, gestionarea deșeurilor și în industria extractivă. Studiul din care mă documentez nu mă ajută prea mult și nici nu o există o bază de date cu toate IMM-urile active din România care au achiziționat un credit. Ca broker de servicii financiar-bancare ar trebui să am la dispoziție o astfel de bază. În condițiile date, trebuie să promovez creditul IMM altfel decât pe o platformă online a tuturor IMM-urilor, inexistentă la ora aceasta.

Am nevoie de verigi intermediare pentru a promova creditul IMM. Pot să scriu immmai multe comunicate de presă, dar aș putea lua legătura cu cei de la Google, pentru a introduce în sistemul de telefonie, de exemplu, o aplicație a sistemului bancar AVBS Credit, cu avertizare sonoră pe creditul IMM. Aș putea promova creditul IMM și pe toate blogurile din România, în revista Connect sau la postul LynxTV.  S-ar putea ca foarte mulți din întreprinzătorii privați din România să fie înglodați în datorii. Sistemul legislativ nu încurajează antreprenoriatul și nici eradicarea corupției și a muncii la negru. Un antreprenor din construcții preferă să aibă zece cărți de muncă și alți zece angajați la negru. Legea ar trebui să-l cointereseze să înregistreze contractele de muncă ale tuturor angajaților. Un credit s-ar putea să fie împovărător pe termen lung dacă legile rămân aceleași.

Ca să fac o adevărată campanie de promovare a creditului IMM, ar trebui să apelez la toată mass-media din România, la toate canalele social-media, dar mai ales aș scoate din inerție Camerele de Comerț și Industrie cât și Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă din toată țara, Parlamentul și Guvernul României. Primele ar trebui să facă o analiză de nevoi la nivelul fiecărui județ și să organizeze cursuri pentru viitori antreprenori, iar Parlamentul să emită legi care să susțină inițiativa privată, iar Guvernul să le aplice. Mi-am cam depășit atribuțiile Sunt un simplu broker și îmi dau seama că îmi va fi foarte greu să am un venit sigur la sfârșitul fiecărei luni dacă nu se va schimba nimic în sistemul legislativ din România.

Slogan: România moare, fără implicare și fără creditare!

Nu v-am povestit de ce am devenit broker! Am vrut să înțeleg și legile care guvernează sistemul bancar. Pare un haos și pe aici. Fiecare bancă are comisioanele ei, formularele ei, bancomatele ei, PIOS-ul ei, cardurile ei, limita de creditare acceptată diferă de la bancă la bancă, la fel ca și dobânda. Comisionul la rambursarea anticipată este și el la voia băncii, cât să te întrebi ce face BNR…

Am un prost obicei, îmi pun mereu întrebări.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2016.

Advertisement

Nu ne folosim dreptul la inițiativă legislativă…

Pe TVR 2, am văzut un reportaj care m-a umplut de revoltă. Emisiunea ar fi trebuit să se numească coșmar după coșmar, în viețile românilor, nu Poveste după poveste.
Eu cred că administrațiile din mediul rural sunt inutile, atât timp cât nu s-a mișcat aproape nimic, în cei 27 de ani de la revoluție, în satele și comunele României. Organizarea administrațiilor locale trebuie regândită, cât și sistemul de sancțiuni și recompense. Eu aș iniția o inițiativă legislativă prin care oamenii să ceară sancțiuni pentru cei ce trebuiau să le reprezinte interesele. Legea, în România, nu prevede sancțiuni pentru cei ce nu-și îndeplinesc atribuțiile. Să plătească, retroactiv, 50% din salariu toți angajații de la Primăria Nucet, toți membrii parlamentelor și guvernelor postcomuniste, pentru condițiile inumane în care trăiesc locuitorii de la fosta mină de la Băița Plai și nu numai.

Băița Plai, o gură de iad

Dacă aleșii poporului au dormit în timpul mandatului, să plătească! Uluitor este faptul că oamenii satului Băița Plai sunt resemnați și așteaptă moartea cu seninătate, ca pe o soluție salvatoare.
În timp ce țara este o ruină, parlamentarii și-au votat pensii speciale. Pentru ce? Pentru că au dus România în sapă de lemn?

Să reînviem Spiritul Crăciunului! (SuperBlog 2016)

Se pare că Spiritul Crăciunului este ținut în viață doar de bucuria copiilor. Ei sunt cei ce așteaptă cu înfrigurare luna decembrie, știut fiind faptul că luna aceasta este cea care îl are în filele calendarului pe cel mai darnic sfânt, aureolat de plete albe și devenit Moș Nicolae, cel ce lasă în cizmulițe daruri tuturor copiilor cuminți, mai greu ajungând la cei ce nu prea au de niciunele, uneori nici încălțări, poate doar unele de împrumut sau moștenire de la frații mai mari. Acestor copii Moș Nicolae și Moș Crăciun le fac altfel de daruri și, dacă o societate întreagă sfidează nevoința unor copii sărmani, cei doi venerabili slujitori ai spiritului Universului le trimit acestor copii mii de binecuvântări datorită cărora reușesc ei să meargă mai departe prin vicisitudini și nevoi. Și, culmea, societatea zilelor noastre, lasă destinul copiilor sărmani în seama Universului…

Am să intru pentru o clipă în pielea lui Moș Crăciun… Grea misiune! Oamenii investesc în arme nucleare în loc să se gândească cum să facă ca viața să fie un dar și o bucurie pe întreaga planetă, pentru a nu mai putea vorbi de copii malnutriți, de prostituție juvenilă, de războaie, de droguri, de violență, de crime. Dacă aș putea să stârnesc toți spiridușii, aș face-o! Dacă nu știți, spiridușii, slujitorii lui Moș Crăciun, sunt cei ce nu-i lasă pe oameni să devină răi și nepăsători, dar majoritatea lor s-au supărat pe muritori și s-au retras la Polul Nord, luând cu ei calmitatea, răbdarea, compasiunea, altruismul, lăsând populațiile să se zbată într-o deplorabilă sărăcie spirituală. Dacă am reuși să-i îmbunăm pe spiriduși, lumea ar fi un paradis. Nu ar exista o lună a cadourilor, ci zi de zi am deveni capabili să ne facem viața frumoasă unii altora, ca preocupare majoră.

Dar nu eu voi reuși să-i îmbunez pe spiriduși, ci doar oamenii. Din bruma fiorului ce le-a mai rămas, dacă anul acesta vor căuta să se gândească și la alții, dacă nu vor mai trece nepăsători pe lângă problemele semenilor, dacă vor intra în casa unor familii sărmane pentru a dărui o vorbă bună, în primul rând, dacă vor vizita azile de bătrâni și case de copii, dacă vor ajuta fără să aștepte răsplată, cred că spiridușii vor fi îmbunați și viața va fi o veșnică bucurie pe Pământ.

super_blog_cuplu-300x300Până vor înțelege toți locuitorii planetei că doar de ei depinde destinul omenirii, de investiția în bine, în frumos și în adevăr, eu, Moș Crăciun, m-am hotărât să fac cunoscute, de-a lungul și de a latul planetei, casetele cadou ale mărcii inovatoare Farmec, firmă ce încearcă permanent să-și îmbogățească produsele create de specialiștii de marcă. Știu că adulții văd o povară în a alerga prin magazine, dar am să le trimit gândul cel bun, pentru a nu întârzia să o facă, astfel încât să poată oferi, în numele meu, unei persoane dragi un cadou Farmec (Borsetă cadou Gerovital H3 Men Active sau Casetă cadou Gerovital H3 Classic Natural) în noaptea în care cei trei magi au fost călăuziți de cer prin stele luminoase pentru a ajunge la ieslea unde se născuse pruncul Isus, cel ce avea să-și sacrifice inutil viața, zic inutil căci la 2000 de ani de la nașterea sa lumea nu a învățat să devină mai bună.

Să reînviem Spiritul Crăciunului! Să fim mai buni! Să fim mai darnici! Să fim mai zâmbitori!

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2016.

#FarmeculCraciunului

@Farmec

Stiluri și stiluri… (SuperBlog 2016)

ANSWEAR ne prezinta oferta vestimentară a peste două sute de branduri recunoscute pe piața designerilor de modă. Ori știi care brand te reprezintă, ori trebuie să pierzi foarte mult timp pe site-ul celor de la answear ca să te edifici cu ținutele ce se pliază pe gustul tău. După ce te-ai edificat, trebuie să mai iei în calcul un aspect, oferta calitate-preț.

fustaÎntotdeauna mi-au plăcut femeile elegante. Dacă ar fi să dau timpul înapoi, în anii preadolescenței o admiram foarte mult pe ”profa de română”. Era o femeie distinsă, nu numai ca aspect fizic sau ținută intelectuală, ci și ca impresie vestimentară. Totuși, susțin că nu cred că m-a influențat stilul vestimentar al vreunei vecine, sau profesoare, sau colege. Eu întotdeauna m-am simțit bine în hainele mele. Mi-aduc aminte cât de fascinate erau colegele mele de facultate de ținuta celor ”de bani gata” și cât se perpeleau că nu dispun de fonduri pentru a fi îmbrăcate la ultima modă. Niciodată nu m-am simțit inferioară unei alte persoane doar pentru că ținuta acesteia era de 100 de ori mai scumpă decât a mea. Sunt femei atât de bine îmbrăcate, nu în mediul în care trăiesc eu, și atât de puțin dotate intelectual, căci, zău, mie mi-e milă de ele, nici vorbă de invidie. Stilul meu este un stil care îmbină simplitatea cu bunul gust. Orice haină pe care o port are ceva ce reacționează cu eu-ul meu.

Simple Creative Products reprezintă o marcă exclusivistă de modă, fiind un brand premium, ce a fost lansat, în 1993, în Polonia. Îmi plac hainele care combină eleganța cu simplitatea, îmbinând calitatea materialelor cu tendințele noi din modă și consider că mă regăsesc în mai multe din produsele vestimentare ale acestui brand.

Eu reprezint o generație ce a crescut sub ochi cu cataloagele de modă Neckerman. Cred că ele mi-au dezvoltat gustul pentru eleganța simplă.

lenjerieLenjeria intimă de la Calvin Klein și, în general, cam de la toate firmele consacrate în domeniu, are un preț exorbitant, aș spune, și de aceea mă gândesc acum ce astfel de fabrici mai avem în România și dacă mai avem…

Îmi plac și câteva din ținutele celor de la TRUSSARDI, dar sun foarte scumpe, prețul unui singur produs fiind cât salariul minim pe economie, dovadă că aceste branduri se adresează unui procent redus din populație cu venituri mari.

Cred că designerii actuali nu mai au muze sau, mai cred, că avem nevoie de creatori de modă care să deschidă o nouă linie a eleganței și a distincție vestimentare cu adresabilitate către masele largi.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2016.

Călătoria de neuitat! (SuperBlog 2016)

Un călător pasionat vede în orice destinație un bun prilej de îmbogățire spirituală. În opinia mea, Caravana Vacanțelor Speciale trebuie să includă aproape obligatoriu câteva destinații emblemă pentru geneza tuturor popoarelor lumii. De la un periplu prin toată istoria caselor regale ale lumii, la un periplu al tuturor popoarelor ce au pus bazele religiilor lumii, sau un circuit care să ne permită vizitarea celor 41 de orașe din cele 22 de țări care au fost gazde ale Jocurilor Olimpice, sau o călătorie prin toate orașele mapamondului ce mai rețin din energia creatoare a celor ce și-au dedicat viața studiului și cărora posteritatea le-a recunoscut meritele prin decernarea premiilor Nobel, sau un circuit prin toate țările foste comuniste, vacanțele speciale pot deveni vacanțe de vis.

Dacă aș trasa eu coordonatele unui itinerar turistic, acesta ar avea ca punct final acoperișul lumii, pentru a simți forța, energia și măreția celui mai înalt vârf muntos de pe Terra, din munții Himalaya, ce poartă numele topografului britanvacantespeciale-santorini-300x201ic Sir George Everest. La Jocurile Olimpice de Vară din anul 2008, flacăra olimpică – simbol al purității și al aspirației spre perfecțiune – a ajuns pe Everest, în drumul său spre orașul gazdă Beijing, ca și cum Prometeu însuși ar fi adus din nou focul sacru muritorilor în speranța că de acum încolo vor ști ce să facă cu el, pentru a trăi în pace și armonie deplină. Nepal și Tibet ar fi destinațiile finale ale unui circuit turistic care ar trece obligatoriu prin Germania, țara în care Hitler a căutat să impună rasa ariană, considerând că oamenii înalţi, blonzi şi cu ochi albaştri pot avea un intelect superior celorlalte rase, uitând sau neștiind la ora aceea astrală, ce a condus la genocidul în masă a mii de evrei și nu numai, că doar investiția în educația popoarelor este răspunzătoare de armonia vieții pe Pământ. Știați sau nu, în Germania există un drum romantic, Romantische Strasse sau Romantic Road, ce leagă mai multe orășele medievale din landul Bavaria, începând cu orașul Würzburg,- orașul german ce a dat lumii pe unul din fondatorii fizicii cuantice, laureat al Premiului Nobel în anul 1932, Werner Karl Heisenberg, cât și pe Wilhelm Conrad Röntgen, cel ce a descoperit emisia unor radiații penetrante, numite la vremea respectivă radiații X care mai târziu au primit denumirea de raze Röntgen – și terminând cu orașul Füssen, situat la cinci kilometri de granița cu Austria, aflat la o altitudine de 808 metri deasupra nivelului mării, cunoscut ca fiind orașul de la poalele Castelului Neuschwanstein și Castelului Hohenschwangau – castel în care a crescut  Ludwig al II-lea al Bavariei. Africa rămâne și ea o destinație de top în preferințele mele. Din Germania, m-aș opri în Kenya, pentru a vizita Valea Marelui Rift, cea mai impresionantă regiune tectonică din lume. Obligatoriu Islanda, pentru peisajele carstice, întregind intinerariul care necesită și timp și bani pentru a cunoaște istoria și cultura popoarelor ce reprezintă un soi de fascinație pentru mine. M-aș reîntoarce în Egipt, pentru a resimți spiritul faraonilor și al civilizațiilor apuse, finalizând călătoria de neuitat la poalele muntelui cu o altitudine de 8848 m deasupra nivelului mării !

CND Turism – Vacanțe Speciale ne îndeamnă să alegem vacanțe speciale alături de cei dragi. Să nu întârziem să o facem, știut fiind faptul ”azi este cel mai bun moment să călătorim”.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2016.

Seva pământului… (SuperBlog 2016)

logo-wu-xing-2-300x300La chinezi, legea sănătății este legea naturii. Pentru ei, dimensiunile sănătății – fizică, mentală și spirituală – sunt în strânsă concordanță cu alimentația, odihna, igiena, exercițiile fizice și mediul ambiant. Chinezii consideră hrana ca fiind un medicament, dar, în exces, poate deveni și un stimul negativ, perturbator al stării de bine general. Se spune că dacă ne împrietenim cu mâncarea chinezească vom adauga ani vieții noastre.

Studiile arată că dieta bogmeniu-vita-350x230pxată în grăsimi și carne, dar săracă în fibre facilitează apariția neoplasmelor, o incidență ingrijorătoare având în zilele noastre cancerul de colon. S-a demonstrat că un aliat puternic pentru sănătate al chinezilor este regimul alimentar bazat în special pe orez, produse din orez,  tăieței de soia, pâine din grâne, semințe, alune, legume, fructe și verdețuri. Soia este aproape nelipsită din preparatele chinezești. Chinezii mănâncă doar odată la o săptămână sau chiar la două săptămâni ouă, pește, carne de pasăre, dulciuri și foarte rar carne roșie.

O masă servită la un restaurant chinezesc are un conținut foarte mic în grăsimi. Este de dorit, ori de câte ori avem timp și dispoziție, să ne bucurăm de aromele și gusturile inedite ale unui meniu chinezesc complet.

salata-cu-urechi-de-lemn-700x420pxÎn orice sezon, fie că este vară, toamnă, iarnă sau primăvară salatele rămân în preferințele noastre culinare. WuXing știe!  Restaurantul ne îmbie cu cinci tipuri de salate, care mai de care mai apetisante. Salată cu urechi de lemn! Ce denumire! Cu siguranță nu ți se va servi nimic din lemn, poate doar salata îți va aduce ceva din seva copacului sau a pădurii în care au crescut ciupercile ce sunt ingredientul de bază al acestei salate, alături de usturoi, ardei gras, castraveţi, ulei de susan, sare și condimente chinezeşti. Bolul cu salată îți aduce și bucuria culorilor, de la negru – primind energia pământului, la roșu, încărcându-ne cu vitalitatea focului, interferând cu verde – forța naturii și cu portocaliu – armonia binelui, știut fiind faptul că la chinezi alimentelor le este asociată și o anume formă de energie.

Să adăugăm mai mulți ani vieții, consumând mâncare chinezească, dar și să folosim energia vitală în scopuri constructive!

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2016.

@WuXing Mancare Chinezeasca, #wuxingstie, #superblog

Reverie (SuperBlog 2016)

Când sresidence-hotelspui  Residence Hotels spui lux, eleganță și rafinament, indiferent la care din cele patru hoteluri boutique elegante faci referire.

Dacă spui Hotel Arc de Triomphe by Residence Hotels, spui cu plăcere și încântare și Oliviers”. După ce ai avut șansa să faci o călătorie gastronomică în lumea gusturilor alese, restaurantul Oliviers îți rămâne sigla-oliviers-300x140în memorie și poate fi oricând o alegere excelentă pentru servirea micului dejun, prânzului sau cinei sau pentru organizarea unor evenimente memorabile, într-un decor clasic. Terasa restaurantului permite amenajarea Candy Barului destinat celor mici, astfel încât ziua să fie de neuitat și pentru ei.

Dacă spui Hotelul Domenii Plaza by Residence Hotels, spui cu bucurie șisigla-citroniers-300x150 destindere și „Citroniers”, restaurantul hotelului, căci, odată ce i-ai călcat pragul, rămâi impresionat de servirea și preparatele ce satisfac și cele mai înalte standarde de exigență ale pasionaților de arta culinară.

Specialitățile culinare rafinate, decorul și ambianța – ce poate aduce în prim plan acompaniamentul discret al unui pian – fac ca restaurantul Citroniers să fie alegerea perfectă pentru celebrarea unui moment important din viața fiecăruia dintre noi.

Da, cu toții ne dorim frumosul în viețile noastre, dar, din păcate, luxul și rafinamentul costă bani, mulți bani.  Mă-ntreb dacă cu 2100 lei pe lună, salariul meu de profesor în al douăzeci și unulea an de activitate,  îmi pot permite organizarea unei zile onomastice la restaurantul Citroniers, la capacitatea lui maximă. Mă și tem să calculez ce costuri ar implica organizarea unui astfel de eveniment-moft, aș putea spune. Cum imaginația nu costă bani, hai să batem câmpii.

citroniersSunt sărbătorita. Împlinesc 50 de ani. Privind în urmă mă uimesc de tot și de toate, privind înainte îmi dau seama că pot clădi un viitor pe trecut, căci fiecare clipă am trăit-o în armonie cu mine și cu întreg Universul. Agreez luxul, eleganța și rafinamentul și am câștigat la LOTO. Am câștigat atât de mulți bani încât îmi permit să risipesc o parte din ei, chiar dacă știu că alții se zbat la limita sărăciei și că oricât aș dona din banii câștigați, mai mult decât am făcut-o, nu aș reuși în acest mod să redau demnitatea celor ce au fost obligați de vicisitudinile vieții să o piardă. Am ales restaurantul. M-am decis și asupra invitaților. Nu vreau să fac eu totul, astfel încât în ziua ce o vreau memorabilă eu să fiu gata obosită. Știți voi, românul face și pe faianțarul, și pe zugravul, și pe IT-istul, designer-ul vestimentar, etc. Nu vreau să redactez eu invitațiile. Nu vreau nici să alerg prin magazine pentru o ținută pretabilă momentului, nici să caut un salon.  Vor veni ele la mine! Legat de organizarea evenimentului, optez pentru restaurantul Citroniers, dar nu este exclus să am atât de mulți invitați încât să apelez și la serviciile restaurantului Oliviers, chiar dacă va fi nevoie să fiu prezentă în două locuri deodată mă poate scoate din impas tehnica modernă prin oportunitățile oferite de FB sau Skype.

somonMeniul îl las în seama consultantului de eveniment. Știu că va face pentru mine cele mai bune alegeri astfel încât papilele gustative ale invitaților să fie răsfățate la maxim cu gusturi și arome inconfundabile și specifice bucătăriilor internaționale. Pretenția mea strictă va fi legată de aspectul tortului. Îmi doresc să fie în formă de scară, din orice parte l-ai privi. 🙂 Efectele de scenă cad în seama unei alte persoane calificate. Nu știu dacă restaurantul are o formație proprie, dacă nu, va trebui să aibă în calcul și acest aspect, pentru a mă declara complet mulțumită de serviciile oferite.

Gata! Am bătut câmpii cu grație. Ies din starea de reverie, doarece s-ar putea să-mi placă. Nu știu nimic mai mult să fac decât a gândi și din asta, în România, nu se scot bani. Nu cred nici în câștiguri facile, deși unii se îmbogățesc peste noapte și nu știu cum sau știu și știm cu toții că în România aproape am legalizat hoția cu acte în regulă și promovarea incompetenței, prin lipsa totală a transparenței în decizii și în circulația banilor, cât și în mișcarea bunurilor mobile și imobile.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2016.

 

Binele comun…

floareVa fi bine când vom vrea binele comun de bună voie, fără nicio doctrină politică sau religioasă, ci pur și simplu din natura firii. Copiii se ajută între ei, se joacă între ei, fără să facă diferențe. Când cresc, părinții le cultivă un anume grad de superioritate, care este una din cele mai mari idioțenii, în opinia mea. Uitați-vă la adulți. Sunt unii așa de încrezuți că poți să te întrebi de ce… Alții sunt perfizi, alții bârfitori. Eu aș pune oglinzi în toată România!
Va fi bine când vom avea grijă să nu ne părăsească inocența copilăriei și se pare că este foarte greu. ”Dumnezeu” – Universul n-are nicio treabă cu asta. El ne-a creat cadrul, cum îl folosim și ce atragem ne privește. Suntem pe cont propriu, deși căutăm o scuză în destin. Noi ne facem destinul! Nu vrea Dumnezeu-Universul ca românii să fie proști și nici ca severinenii să stea în frig, în iarna anului 2016. 🙂 🙂.

Este întuneric în viețile noastre, pentru că suntem un popor needucat. Lumina vine din cărți. Calea vine din fapte, iar destinul din alegerile pe care le facem. Poetul este o rază de soare și toți putem fi la fel, doar că trebuie să ne descoperim potențialul și să-l punem în slujba celorlalți.

De ce?

De ce suntem o societate incapabilă să luăm atitudine? Pentru că școala comunistă ne-a impus să executăm sarcini, fără să gândim.
Ce se întâmplă în școala zilelor noastre? Am tot făcut un soi de cercetare, aș putea spune. Elevii se apleacă asupra sarcinii de lucru nu din plăcere, ci din TEAMĂ, teama de notă, teama de jignirile pe care i le poate aduce profesorul (rușinos pentru breasla dascălilor), teama de reacția părinților. Dacă profesorul devine un partener în dialog, cercetare, studiu, asta li se pare ceva ieșit din comun și cele mai ascunse caracteristici ale copilăriei ies la iveală, dar și lipsa celor șapte ani de casă. Din păcate, cele mai urâte acumulări sunt făcute chiar sub cupola școlii, în pauze, în fața porții liceului unde se poate injura, flegma, arunca hărtii, fuma în voie sub ochii organelor de poliție, inutil postați în fața liceelor, atât timp cât poți să-i vezi și pe dumnealor fumând. Trecem peste faptul că poți întâlni o situație deloc ilară, pe un trotuar fumează personalul școlii și pe celălalt elevii, pe acolo trecând cetățeni complet nepăsători față de acest fenomen al viciului.

De ce incriminez eu sistemul?

Eu am tot dat acest exemplu. Am fost un profesor exemplar. Nu știam ce se-ntâmplă în stânga sau în dreapta. Grija mea era să-mi pregătesc orele pentru a ajunge la mintea și sufletul elevilor mei, dar și există un dar, privind în jur, am observat că alții ies în față, chiar dacă nu ajung la ore sau ajung târziu, chiar dacă nu fac activități extracurriculare, chiar dacă își jignesc elevii, chiar dacă, chiar dacă…
Dacă sistemul nu te apreciază, responsabilitatea moare. Azi ajung și eu ca alții, din păcate, mai târziu la ore, îmi dau și eu planificările mai târziu, am luat și eu ore de practică pentru că știu că agenții economici nu au timp pentru dialog cu școlile… Nu am abdicat de la seriozitatea cu care mă aplec asupra devenirii elevului, atât. Îi arăt calea și metodele de a învăța. Alegerea o face singur, dar cum sistemul nu susține performanța și nu există o piața muncii, acești copii aleg greșit. Școala m-a vrut cu turma, am intrat cumva în turmă, dar este o turmă lăsată de izbeliște și rezultatele se văd la examenele naționale. Vine o vreme când îți evaluezi șansele de a fi unul cu idei în fața celor mulți și mulțumiți că au o pâine, indiferent cum este ea.
Mi-am format o idee, profesorii actuali sunt niște cârpaci, nu pedagogi, din păcate. Fac parte dintr-o astfel de breaslă. Ministerul nu și-a dorit pedagogi ci niște scribi, unii care au activități la greu pe hârtie timp în care elevul dumnealor nu știe să scrie un enunț științific. O, sunt singurul profesor care nu are portofoliul pe format de hârtie. Să vedeți cât de stufoase sunt dosarele, timp în care școala este sub asediul derizoriului. Cred că trebuie să se termine cu hârtiile. Profesorul trebuie evaluat după ce știe elevul, nu după câte hârtii are la dosar! Evaluarea să o facă pedagogi veritabili care ar fi de dorit să ajungă și în minister, azi, invadat de toți habarniștii.

Alte ”de ce?”-uri

 De ce nu reușim întotdeauna să fim altruisti si de ce ne lăsăm prinsi intr-un carusel al urii, al răutății, al invidiei, desi stim că toate aceste trăiri ne fac viața un calvar?
De ce să nu ne folosim rațiunea în rezolvarea unui conflict? De ce să alimentam propriul ego si orgoliu cu considerente care ne pun deasupra celorlalți, desi stim că doar educația ne departajeaza din mulțime…

De ce? Pentru că nu mai căutăm perfecțiunea și ne alimentăm imperfecțiunile prin autosuficiență. Jalnic viitor are planeta, în aceste condiții și încep să cred că dacă maimuța a evoluat în om, în curând, OMUL VA INVOLUA ÎN MAIMUȚĂ, FĂRĂ EDUCAȚIE DE CALITATE.

Așa da, așa nu… (SuperBlog 2016)

rochie1Îmi plac femeile elegante! Eleganța este un element de distincție și de noblețe. Nu trebuie să ai sânge albastru, pentru a-ți dori să fii elegant, dar de cele mai multe ori mediul în care trăiești îți impune limite sau îți dă curaj să ai ținute demne de invidiat.

Cu ani în urmă, studentă fiind, adoram Bucureștiul pentru șansa pe care mi-o oferea de a întâlni femeia elegantă, ”scoasă ca din cutie”. Feminitatea și masculinitatea sunt depline atunci când sunt puse în evidență prin ținute impecabile, asortate, evident, cu maniere și vocabular elevat.

Unii specialiștii aduc în prim-plan opt stiluri vestimentare feminine: stilul clasic-șic, stilul modern, stilul romantic, stilul sofisticat, stilul funky, stilul casual, stilul elegant-feminin și stilul trendy-confortabil. Cu siguranță nu pot avea nimic în comun cu stilul funky, dar mă pot identifica puțin cu fiecare din celelalte stiluri enumerate. Mă simt bine în ținutele mele atât timp cât port tocuri. Într-un anturaj, nu face toți banii numai ținuta. Haina îl face pe om doar până deschide gura, în rest, este obligatoriu ca investiția în devenirea personală să fie înzecită față de investiția în ținutele vestimentare.

Îmi plac rochiile elegante și clasice, accesorizate cu gust, dar îmi plac și hainele confecționate din piele, ținutele moderne lucrate din materiale de calitate în nuanțe viu colorate. O rochie elegantă atrage întotdeauna privirile trrochie2ecătorilor sau anturajului, dar este din ce în ce mai rar întâlnită femeia elegantă. În opinia mea, o ținută elegantă nu este însoțită numai de o geantă și pantofi asortați, ci, obligatoriu, de pălărie și mănuși.

Oferta de geci și paltoane este diversă, dar modelele nu sunt cele mai reușite. Produsele de proveniență străină sunt uneori foarte scumpe și, paradoxal, și cele autohtone ajung la prețuri exorbitante.

România nu are o politică pentru dezvoltarea industriei vestimentare, invazia magazinelor second-hand fiind un impediment pentru inițiativele private pe acest sector de activitate, dar și salariile foarte mici, neîndestulătoare pentru acoperirea cheltuielilor de subzistență – impozite, chirii, dări și alimente.

Prinsă în grijile cotidiene, femeia nu mai îndrăznește să fie cu adevărat elegantă și nici nu mai are timp să cultive maniere alese. Întâlnim femeia elegantă, dar vulgară sau, la polul opus, femeia modestă, îmbrăcată cu grijă, fără a ieși în evidență. Întâlnim și femeia care, din varia motive, nu pune deloc accent pe felul de a arăta sau a se îmbrăca.

AȘA NU!

rochii3Femeia elegantă este ca o rază de soare, te încântă și te bine dispune. asemeni și un bărbat. Într-o dimineață de august, mergând cu Bla-bla-car spre București, alimentând la o stație Petrom, o femeie elegantă, într-un taior alb, ne-a făcut pe toți cei cinci călători să recunoaștem că avem nevoie de o lege prin care eleganța să fie obligatorie, atât la bărbați cât și la femei. O lege a eleganței și a bunului gust! Ar putea fi o preocupare și una deosebit de frumoasă. Nu am mai vedea tinere îmbrăcate cu blugi jerpeliți, cu adidași și șosete scurte în miez de iarnă, cu geci până la buric, cu părul vâlvoi, cu decolteu adânc, cu comportament de mahala, uneori. Am putea scăpa și de plaga magazinelor second-hand, dacă am susține industria vestimentară autohtonă.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2016

Între real și ireal… (SuperBlog 2016)

Extratereștrii, dacă există, nu sunt niște ființe tocmai de invidiat. Pe seama extratereștrilor se nasc tot felul de ipoteze ce conduc la o multitudine de scenarii SF. După unele afirmații, extratereștrii ar fi creatorii noștri, după altele, cerul galactic ar fi vizitat uneori de nave misterioase, până și luna ne-ar fi fost dată de extratereștri, nu numai tehnicile de construcție a piramidelor egiptene. Sursa acestor ipoteze este complet necunoscută și rezidă probabil din dorința omului de a da o notă de fantastic și fantasmagoreic realității. Așa cum ne imaginăm că există lumea de dincolo, la fel ne putem imagina că există și o lume a extratereștrilor. Să fie lumea de dincolo lumea extratereștrilor? Imaginația noastră poate fi fără limite și tot ceea ce ne stimulează gândires este benefic, chiar dacă este vorba de 0 simplă ficțiune, de abstract sau de concret.

Filmul ”Primul contact”/ ”Arival”, lansat în cinematografe din 11 noiembrie 2016,  ne duce cu gândul într-o lume a unui posibil război inter-planetar în care alte forme de inteligență fie îl pot declanșa, fie pot interfera cu locuitorii planetei pe care au invadat-o, totul depinzând de capacitatea doctorului Louise Banks (interpretată de Amy Adams), expertă în lingvistică de a descifra limbajul unor civilizații complet necunoscute, în termen de două zile, suspansul peliculei aducând cu el dramă, mister și adrenalină.

InterComFilm există în mediul virtual și are o ofertă bogată de pelicule Calitatea filmelor este decisă de numărul de bilete vândute, în mare parte, dar și publicul poate fi influențat de calitatea unui film. Vezi violență, devii atras de violență; vezi afecțiune și altruism, cultivi aceste trăiri; vezi ură și dorință de putere, s-ar putea să fi atras de ele ca un magnet. Piața de film are un impact incredibil asupra devenirii ființei umane, dar, din păcate, la amprenta psihologică a peliculei, nu prea se mai gândește nimeni.

Dacă aș fi pusă în fața necunoscutului, deși nu cred asta nici cât negru sub unghie, niciun antic nevorbindu-ne de extratereștri, ci doar de lumea spiritelor, aș crede că totul este ireal. Și în această irealitate aș încerca să găsesc soluții, asemeni protagonistei din film. Prima idee care-mi vine în  minte pentru a descifra mesajul locuitorilor altei lumi ar fi folosirea diferitelor tipuri de frecvență, presupunând că aș beneficia de tehnica corespunzătoare. Odată decodificat mesajul, nu aș sta nicio clipă pe gânduri, și în acea irealitate aș dori să merg în lumea lor, lumea celor ce pot să vadă totul, dar nu pot interveni. Și iată-mă comunicând pe frecvențe înalte cu aceste făpturi ce îmi inspiră mai mult milă decât teamă. Sunt ființe inteligente, dar inteligența lor trebuie accesată de muritori, altfel ea se risipește în mai multe universuri paralele și suferința lor este inimaginabilă în această situație. Relația între ei și noi nu este biunivocă. Ei nu se pot conecta cu noi, doar noi cu ei și muritorii nu mai au timp să acceseze nivele energetice înalte. În furia lor, cu nave supersonice, pornesc spre tărâmul celor indiferenți și al celor ce nu-și mai doresc să-și multiplice inteligența, în dorința de a găsi ființe cărora să le dezvăluie secretele lor înainte ca acestea să se risipească în universuri paralele, repetabile la câteva miliarde de ani.

Înțelegând mecanismele vieții lor, doresc să revin printre muritori cu vestea ce poate schimba destinul întregii omeniri. Muritorii pot folosi inteligența extratereștrilor, trebuie doar să-și dorească să lucreze cu nivelul superior al conștiinței. 🙂

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2016

Dimensiunile sănătății… (SuperBlog 2016)

sanovita2Când spunem sănătate, de cele mai multe ori, avem în vedere doar sănătatea fizică, uitând de celelalte dimensiuni ale sănătății: emoțională, intelectuală, socială și spirituală.

Mă-ntreb acum dacă există o mai strânsă  interdependență între sănătatea fizică și cea spirituală decât între sănătatea emoțională și  intelectuală… Care este în vârful ierarhiei, sănătatea socială?

De-a lungul secolelor, s-a demonstrat că sănătatea fizică depinde de nutriție, respirație (aer și mișcare), cât și de calitatea apei. În opinia mea, sănătatea spirituală depinde de nivelul percepției plenitudinii și armoniei Universului; sănătatea emoțională rezidă din trăiri și comportamente; sănătatea intelectuală din stăruință asupra sintezelor științifice, iar sănătatea socială le integrează pe toate.

Cred că stăm rău la capitolul sănătate, indiferent la ce dimensiuni ale sănătății facem referire. Sănătatea socială ne-ar permite asocierea în plan real, dialogul și găsirea de soluții la problemele societății actuale. Sănătatea intelectuală ne-ar da ghes să luăm în discuție tezele științifice ale epocilor apuse și să le reactualizăm la condițiile prezentului. Sănătatea emoțională ne-ar permite să empatizăm cu cei ce se află în situații precare, la limita decenței vieții și nu să-i compătimim, ci să găsim soluții pentru schimbarea destinelor lor. Sănătatea spirituală ne-ar impune respectul față de natură, iar sănătatea fizică ar deveni un concept ușor de atins, dacă am avea respect pentru factorii de mediu.

Care este calitatea apelor? Cum să fie? În mediul rural, unde oamenii, în secol XXI, încă au WC-ul în fundul curții și fântâna la nici zece metri distanță, fără canalizare, calitatea apei nu este tocmai în concordanță cu standardele și asta se oglindește în incidența bolilor de rinichi, datorită apelor cu un conținut mare de nitriți și nitrați, de exemplu. Deși România are izvoare cu debite ce ar permite alimentarea orașelor, Dunărea este sursă de apă pentru multe din localitățile țării, după tratarea în stații corespunzătoare.

Aerul… Ce respirăm? Plimbați-vă pe stradă, într-o seară de iarnă! Țevile de eșapament ale mașinilor secon-hand sfidează orice norme și prin cine știe ce tertip trecute fiind de ITP depreciază masiv calitatea aerului. Coșurile caselor contribuie și ele la disconfortul produs de un aer depreciat. Deșeurile aruncate la voia întâmplării permit mișcarea microbilor și se pare că în aceste condiții nu putem fi o populație foarte sănătoasă.

sanovita3Nutriția… Ce mâncăm? Ce alimente consumăm? Când le consumăm? Aici intervine educația. Primele deprinderi de alimentație le căpătăm din anii copilăriei. Sunt părinți care sar într-un picior și fac tot felul de tumbe pentru ca micuțul lor să mănânce, apoi televizorul devine un stimul extern. Copilul devine mofturos și face nazuri la mâncare. La școală, copiii nu mai primesc un pachețel sănătos și își cumpără tot felul de sandviciuri, kebab, shaorma și sucuri acidulate. Dacă s-ar face un sondaj în rândul tinerilor s-ar ajunge la concluzia că micul dejun nu se mai află în grațiile lor. Foarte puțini mănâncă dimineața. Ceaiul sau laptele au fost înlocuite cu cafeaua și țigara. Tinerii nu au deprinderi sănătoase de alimentație. Acești tineri devin părinți și s-ar putea să fie deja părinți bolnavi. Dacă nu sunt capabili să înțeleagă ce a contribuit la instalarea stării de boală, nu vor fi capabili să imprime copiilor lor alt stil de viață, un stil de viață sănătos.

sanovita1Stilul de viață sănătos se-nvață! Unde? Când? Cum? Descoperim cum putem reguli pentru o viață sănătoasă. De cele mai multe ori ele sunt căutate când boala s-a instalat. Este mult mai ușor să previi, decât să tratezi și de aceea este imperios necesar ca în școli să se introducă cursuri despre o alimentație sănătoasă.

Sano Vita este o firmă ce aduce pe piața românească, începând cu 1995, alternativa unui regim vegetarian, ca stil de viață sănătos și urmărește ”consolidarea obiceiurilor alimentare bune, contribuind astfel la îmbunătăţirea stării de sănătate a semenilor”.

Micul dejun poate fi o sursă de energie pentru întreaga zi. Un bol de cereale cu lapte de soia poate fi pe gustul micuților, cât și pe gustul adulților. Pentru că reglează digestia și scad tensiunea arterială, agreez semințele de floarea soarelui și semințele-boabe pe care le folosesc în salate, ori de câte ori am ocazia. Am constat că o linguriță de semințe, atunci când îmi este foame, îmi taie senzația de gol în stomac. Din geanta mea sunt nelipsite semințele.  Dintr-un mix de semințe, uneori fac bomboane nutritive, folosind ca liant mierea. Dacă ești expert în bucătărie, îți poți prepara mii de rețete. Cum ți se par cartofii gratinați cu soia la cuptor? Ai mâncat vreodată budincă de cereale? Cred că foarte puțini dintre noi s-au gândit că pot face chiftele din semințe de floarea soarelui sau paste integrale cu sos de alune. Știai că poți înlocui pâinea cu pâinici cu tapioca fără gluten? Burgerii vegetali pot fi și ei o opțiune, ca și soia boabe la cuptor. Nu vă propun să deveniți vegetarieni, ci doar să integrăm meniurile vegetale în alimentație, ca alternativă la consumul în exces de carne.

Sănătatea fiecăruia dintre noi depinde de alegerile pe care le facem. De cele mai multe ori ne irosim sănătatea, fără să punem preț pe comportamentele noastre alimentare.

Ar trebui să ne propunem cu toții să fim sănătoși. Alimentația vegetariană este o alternativă.

 P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2016

Cartea a ajuns la porțile infernului? (SuperBlog 2016)

rao1În filele unei cărți se află închisă o parte din spiritul Universului, spirit pe care, pentru a-l elibera, adulți fiind, nu mai este nevoie să trecem munți și văi sau să ne luptăm cu zmei și ghionoaie – ca-n basmele copilăriei, ci doar să ne cufundăm pe firul logic al evenimentelor ce descriu – real, imaginar sau SF – epoci apuse, comportamente sociale, gânduri, emoții, trăiri, decizii, destine.

Așa cum la baza tuturor vârstelor stă copilăria, la baza unei copilării fericite stă lumea fascinantă a basmelor și a poveștilor nemuritoare, povești și basme ce clădesc armonios ființa spirituală a viitorilor adulți pe pilonii concepțiilor vitale despre bine, frumos și adevăr, despre forța de neînvins a celui ce nu se abate de la calea dreaptă, înfruntând cu curaj, răbdare și stoicism toate obstacolele inerente construirii unui deznodământ fericit.

raoPână să ne deprindem copiii cu descifrarea tainelor ascunse în filele unei cărți, trecem prin furcile caudine ale întrebărilor lor, fel de fel. Când nu știm răspunsul, este un bun prilej să ne documentăm. Enciplopedia Larousse – ”Spune-mi cîte?” – oferă răspunsuri pentru peste două sute de întrebări ce ne pot pune în dificultate. Eu am în minte o astfel de întrebare a fiului meu. M-am dat de ceasul morții să caut răspunsul, la timpul acela, dar cel mai mult m-a uimit curiozitatea lui și faptul că eu niciodată nu mă întrebasem de ce nu pică luna de pe cer… 🙂

Cu răspunsurile primite la miile de întrebări puse și cu o tolbă plină de povești, copilul poate face pași uriași spre lumea fascinantă a cărții. Nu este nevoie decât să-i cultivi permanent curiozitatea. Din păcate, la școală, de multe ori, învățătorul nu acordă atenție elevilor ce au un ritm lent în acțiune și gândire. Ei nu pot ține pasul cu cei energici intelectual și, paradoxal, și unii și alții pot fi sortiți eșecului școlar. Unii sunt suprasolicitați și se străduiesc să-și bucure părinții cu eforturile lor intelectuale, iar alții doar aleargă prin conținuturi, fără să înțeleagă enunțurile. Să citești ”Colț Alb” sau ”Heidi”, la 10 ani, pentru că trebuie, nu este tocmai o pârghie care să te propulseze spre lectura de bună voie.

Ajuns la gimnaziu, elevul este din ce în ce mai mult bombardat de lecturi suplimentare. De cele mai multe ori, repulsia față de lectură se manifestă și prin repulsia față de manualul școlar. Gustul pentru lectură dispare, pas cu pas și, dacă nu are încă vie curiozitatea de a deschide o carte, orice carte, șansa acestui elev mai poate fi profesorul de liceu, fiind de dorit un profesor capabil să-i hrănească curiozitatea pentru cunoaștere, prin lectură, încurajându-l să citească orice, de la reviste pentru tineri până la romane polițiste, de aventură, SF sau thriller.

Faceți un exercițiu de imaginație! Câți dintre noi am putea fi surprinși pe pânza unui pictor într-un decor în care toată familia citește? Puțini sau mulți? Răspunsul îl căutăm singuri…

Cel mai frumos cadou pe care îl putem face unui copil, tânăr, adult sau vârstnic este CARTEA. Cea mai valoroasă moștenire pe care o putem lăsa copiilor noștri este o BIBLIOTECĂ în care să se regăsească la loc de cinste ”autori clasici, precum: Diderot, Stendhal, Dickens sau Tolstoi, autori clasici ai genului fantasy, precum: J.R.R. Tolkien, Robert Jordan, Patrick Rothfuss, autori marcanţi ai secolului XX, precum: Gide, Camus, Saint Exupéry, Sartre, Steinbeck, Hesse, Kafka, Thomas Mann sau Garcia Marquez, prozatori contemporani ca: Andahazi, Julian Barnes, Joseph Heller, Marguerite Duras, Rosa Montero sau Sandro Veronesi, autori de thrillere ca: Dan Brown, al cărui Codul lui Da Vinci a fost un fenomen de piaţă, sau ca Tom Clancy, David Baldacci, John LeCarré, Colin Forbes, Frederick Forsyth, Anne Rice, John Saul, dar şi autori care s-au lansat în ultimul deceniu ca: Stephenie Meyer, Christopher Paolini, Moony Witcher, cărţile ilustrate, enciclopediile, poveştile clasice, cărţile-jucărie sau cele interactive cu dinozauri, piraţi sau personaje mitologice.”

danteÎntr-o iarnă geroasă, în timp ce afară ninge liniștit, aș putea citi cu plăcere Clubul Camel, curioasă fiind să descopăr firul logic al acțiunii. Aș reciti cu plăcere și meditativ Infernul și oricând și la orice oră aș călători în lumea fascinantă a basmelor și poveștilor nemuritoare.

Bucuria de a citi este o bucurie care nu te părăsește niciodată, odată ce o descoperi!

Editura RAO ne pune la dispoziție cele mai frumoase cadouri. Cu orice prilej, să oferim o carte!

Propuneri fără răspuns…

Vă supun atenpropuneri-roiției câteva din propunerile pe care le-am făcut pentru regulamentul de ordine interioară, trimițându-le în format electronic directorului, ca fișier atașat, în data de 19 octombrie a.c. Cred că totuși comunicarea era mult mai eficientă dacă depuneam propunerile și primeam un număr de înregistrare de la secretariatul liceului. smile.gif Poșta electronică poate fi totuși o dovadă că le-am trimis. Directorul nu mi-a dat feed-back la aceste propuneri. smile.gif

”Regulamentul de ordine interioară
Propuneri inspirate de la școlile din alte țări…

Să ținem legătura cu familiile elevilor. Să avem o dată pe lună o zi de întâlnire cu părinții, întreg corpul profesoral. În Germania profesorii beau ceai, cafea și servesc prăjiturele alături de părinții elevilor dumnealor. Putem dezbate pe o anumită temă. Putem să cunoaștem nevoile dumnealor…
Motivarea absențelor să devină mai greoaie. Elevul să fie obligat să dea notă explicativă pentru fiecare absență. Să aibă un caiet în care profesorul să consemneze absențele, iar părintele să ia la cunoștință de absențe și de explicațiile elevului… Pentru motivarea absențelor să primească aprobarea a minim șapte profesori din profesorii clasei.
Elevii care întârzie la oră să meargă la biblioteca școlii, ca să nu mai stea pe holurile liceului. Să existe fișele întârziaților la ore. Asta înseamnă ca cineva să privească pe camere și imediat elevul să fie observat.
Elevii cu abateri disciplinare – să meargă la biblioteca școlii sau la psiholog și să scrie eseuri pe marginea unui comportament normal. Să-l prezinte în fața clasei. Să-l prezinte în fața elevilor din liceu, în cadrul unui careu.
Să avem un concurs lunar ”Cele mai frumoase caiete!”, cu premii lunare din fondul școlii…
Să acordăm lunar un premiu de 500 de lei, prin tragere la sorți, pentru elevii fără nicio absență și note mai mari de 7.
Elevii care candidează la Consiliul elevilor să fie reprezentativi. Să aibă medii peste 8,50 și o atitudine pozitivă față de școală.
Elevii să nu mai fumeze în fața liceului și nici în perimetrul acestuia.
Cei ce nu se supun acestei decizii a școlii să participe la ședințe de psihoterapie pentru renunțarea la fumat. Scăderea mediei la purtare în caz de neacceptare a acestei reguli.
Elevii să aibă o ținută decentă. Fetele părul prins, pantofi fără toc sau cu toc de maxim 5 cm, fără colanți, doar fuste și pantaloni, chiar blugi, dar fără să fie rupți. FĂRĂ BLUGI TĂIAȚI. Obligatoriu cămașă, indiferent de culoare.
Băieții să poarte sacou și cămașă.
Liliana Grecu”

Gânduri despre intelectuali, incompetenți și putere…

Pe 11 octombrie 2016, am fost la un spectacol magistral, până la in punct, oferit de doi actori consacrați ai scenei teatrului românesc, Mălăele și Caramitru.

.
Mi-au plăcut replicile dintre cei doi. Dacă în viața de zi cu zi ne-am ridiculiza ASERTIV defectele hrănite din lene sau din orgoliu, am ieși din zona platitudinii intelectuale, cât și din a superiorității prostești, a infatuării și a ipocriziei, în opinia mea.

Eu cred că nu trebuie să deținem puterea, dacă vrem cu adevărat să producem schimbarea. Trebuie doar să ne implicăm, fie că suntem aleși sau nu, fie că suntem oameni politici sau nu, fie că partidul care ne promite marea cu sarea este sau nu la putere.
Puterea declanșează patologii ale superiorității. Uitați-vă la toți cei ce ajung să dețină o funcție. Li se spală creierul și se impun prin sfidare sau glas ridicat, nicidecum prin competențe.
Eu am fost chemată în birou de proaspăta directoare adjunctă, în data de 4 XI 2016. Pe un ton ce nu avea nimic cu colegialitatea, mi-a spus să nu mai scriu pe forumul educației, pentru că nici eu nu fac totul perfect. Eu nu fac totul perfect pentru că școala nu are mecanisme de control funcționale.
Eu nu agreez incompetenții. Incompetentă, pentru mine, este persoana care nu ține cont de opiniile celorlalți…

Am o definiție și pentru intelectual. Dacă incompetentul este persoana care nu ține cont de opiniile celorlalți, intelectualul (nu cel de carton) este deja o rara avis, pentru zilele noastre, fiind în concepția mea persoana asertivă și neobedientă sistemului. Cred că nu greșesc… Nu poți fi asertiv decât când ajungi să te cunoști pe tine însuți și nu ești obedient doar atunci când ai conștiința propriei valori și integră demnitatea.
Ce persoane avem în funcții? Neasertive și obediente sistemului, căci doar de asta este țara pusă pe butuci…

În opinia mea, avem în funcții persoane neintelectuale sau, altfel spus, avem în funcții intelectuali cu și de carton…

Denim, o țesătură… longevivă (SuperBlog 2016)

Vă mărturisesc că, atunci când am citit titlul acestei probe, gândul mi-a fugit la produsele de parfumerie Denim, dar nici vorbă de așa ceva. Iată cum introducerea în cerințele probei ”Denim, te iubim!”, din cadrul competiției SuperBlog 2016, m-a determinat să caut traducerea termenului denim și astfel am găsit corespondentul său din limba engleză în limba română, denim = dril. Cum nici termenul de dril nu este unul tocmai uzual, am fugit de data aceasta la dexonline.ro și m-am convins că drilul – țesătura deasă și groasă din fire de bumbac – este denim-ul despre care se vorbește în proba 14. Evrika! M-am edificat, dar nu reiese de nicăieri că denim-ul este obligatoriu albastru…

Dacă denim-ul este asociat cu țesătura ce poate prinde toate tonurile de albastru până la negru din care sunt confecționate  fustele, rochiile, cămășile sau blugii, atunci, înseamnă că am înțeles cerințele probei.

Cu siguranțbrandă, fiecare dintre noi are în dressing cel puțin o pereche de blugi. Fie că este vorba de jeans pentru bărbați, jeans pentru reprezentantele sexului frumos sau jeans pentru copii –  design-ul acestor produse vestimentare a cunoscut de-a lungul timpului o explozie de modele, de la blugii drepți sau evazați (clopote), la blugii cu talie joasă sau blugii skinny – drepți pe tot piciorul, cât și pe gleznă. Foarte greu poți deosebi blugii conici de blugii drepți. Mai nou, putem vorbi de invazia unor modele inedite de blugi, Boyfriend Jeans, de obicei, largi, uzați, căzuți pe talie și Ripped Jeans cu aspect uzat reieșit din multitudinea de tăieturi, modele deloc estetice, dar care se bucură de apreciere în rândul tinerilor, mai ales.

Care o fi istoria blugilor și originea lor? Denim-ul, așa cum abia am aflat, este materialul din care sunt confecționați blugii și a apărut ca o necesitate, pentru a confecționa uniforma marinarilor genovezi ce spălau puntea, la 1400. Blugii devin un fel de salopetă a muncitorilor, prin secolul XVIII, iar la 1853, în California este lansată prima marcă de blugi, Levi’s. De la 1872 și până la apariția Ripped Jeans, blugii dețin podiumul ca fiind cea mai rezistentă piesă vestimentară.

levi-strausBlugii tind să redevină o uniformă, de data aceasta, a epocii moderne. Sunt nume consacrate de firme producătoare de jeans și se pare că România nu a încercat să iasă din tiparele mediocrității pentru a da un brand în acest domeniu.

  Ținutele ”denim” reprezintă una din cele mai agreate ținute. Din păcate, oferta de fuste și rochii jeans este sărăcăciasă și se pare că și brand-urile recunoscute sunt în pană de idei la acest capitol. Personal nu am o fascinație pentru ”ținuta denim”. Apelez la ea din comoditate, când și când. Agreez totuși fustele de blugi, drepte și bine croite. Nici pomeneală, în ultimii ani, să găsesc una pe gustul meu, deși am cochetat cu această idee. Uneori și prețul acestor produse mă ține la distanță.

Poate s-a născut deja și în România un nou Levi Strauss și în curând vom putea purta blugi, rochii, fuste sau cămăși din denim – românești la calitate americană și prețuri accesibile.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2016…

 

Să zâmbim! (SuperBlog 2016)

partysnap

Știți, oamenii se gândesc la viitor și uită să se bucure de prezent.

Grijile cotidiene și rutina zilnică ne aruncă într-un con de umbră existențial și intrăm aproape de bună voie într-un cerc vicios în care ne acceptăm destinele anoste, fără a ne împotrivi sorții și fără a găsi soluții.

Zâmbetul și socializarea sunt două remedii ce pot reconstrui destine.

Când uităm să zâmbim? Când devenim posaci? Am un răspuns… Când nu putem admira inocența unui copil, în primul rând, dar și când nu aderăm la mici comunități intelectuale, pliate pe profilul nostru psihologic. Zâmbetul este cu adevărat autentic atunci când facem fapte bune și când suntem înconjurați de copii, de familie, de prieteni, și chiar de persoane cunoscute sau necunoscute, de dorit, cu același nivel emoțional ca al nostru.

partysnap-300x300Și pentru că în jurul meu sunt destule persoane care uită să zâmbească, din cauza vicisitudinii vieții, iar, la polul opus, alții sunt extrem de șarmanți și de îmbuibați, aș contacta pe FB firma ce dă o nouă dimensiune divertismentului și aș organiza în paralel un PartySnap într-o piață agroalimentară, unul într-o școală din mediul rural și unul în Parlamentul României. Nu știu cât de mult s-ar bucura cei ce-și duc traiul din vânzarea legumelor și fructelor cultivate în grădini și sere proprii sau cei ce sunt doar vânzători ambulanți ce trăiesc din comisionul reieșit de la producător la vânzător, respectiv vânzător-cumpărător, dar aș încerca.

Știu sigur că de organizarea unui fotodivertisment s-ar bucura din plin copiii dintr-o școală sau dintr-o grădiniță, pentru că ei au încă o imaginație vie și știu cum să insereze la o fotografie obiecte virtuale vesele, opțiune pusă la dispoziție de PartySnap. Dacă deschideți manualul de istorie, de exemplu, al unul elev de clasa a VII-a și chiar mai mare, nu veți fi surprinși să găsiți un cioc sau o mustață desenate unei personalități a timpurilor apuse, dovadă că nimeni nu le mai explică necesitatea respectului față de strămoși, cât și față de manuale. Cine poate fi mai fericit decât un puștan sau licean să-și poată distribui pe facebook fotografia hilar îmbogățită cu elemente vesele?

party-snap-67-150x150Ultima încercare PartySnap, care, ați înțeles, nu este o cabină foto, ci un mod de a-ți surprinde, uimi sau bine dispune grupul țintă, ar fi la Palatul Parlamentului. S-ar putea ca aleșii să-și dorească ca imagini presetate un decor cu bogățiile subterane ale României ce mai pot fi privatizate aproape pe nimic, sau cu flota României, privatizată pe un dolar, sau cu palate și case construite pe hectare întregi, sau cu munți de bani picați din cer, căci se pare că toți au mers acolo să se-mbogățească nu să servească intereselor națiunii Române. Da, pentru cei din Parlamentul României, cel de azi și toate cele postcomuniste, aș realiza cadre presetate PartySnap cu școli insalubre din România, cu spitale complet nerenovate și neutilate, cu sate românești aflate an de an sub asediul apelor ce ne iau permanent pe nepregătite. Bine, eu aș pune pe fundal și imagini cu pușcăriile din România, aflate și ele la limita decadenței.

party-snap-150-150x150 În orice adult mai este o fărâmă din copilul de odinioară. Un copil fericit va fi un adult responsabil.  Cu PartySnap ai șansa să te simți copil, chiar dacă ești adult sau vârstnic. Dacă încă nu ați înțeles de ce aș apela la PartySnap, vin și vă explic că este un concept și o activitate de divertisment ce folosește un display alb de dimensiuni mari, cu touch screen, conectat la un aparat foto și o imprimantă performantă, pe un suport specific, echipament ce ne permite să ne bucurăm de fotografiile momentului, ce au dimensiuni de 10 x 15 cm, pe care le putem imprima pe loc, dând viață unei fotografii obișnuite sau uneia magnetice sau le putem trimite direct în mediul virtual, pe rețele de socializare sau în cutiile poștale electronice.

PartySnap ne readuce zâmbetul pe față!

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2016.

Gânduri… libere

Lumină sfântă…

Copiii sunt meteori pe Pământ!
Se sting în lumină
sau ard în întuneric…
Doar dacă ard în lumină,
Noi genii se nasc pe Pământ,
Dând lumii avânt
spre PACE şi IUBIRE ETERNĂ.

Câte genii au fost pe Pământ,
Căutând după SOARE şi VÂNT,
După SUBSTANŢĂ şi FIINŢĂ,
După VERS şi CUVÂNT?
Într-un înţeles: ARTĂ şi ŞTIINŢĂ,
Pe care noi azi le primim,
poate fără recunoştinţă,
De la spirite ce-au fost
FLĂCĂRI arzând pe Mapamond!

Oh, Doamne, TE ROG,
Să-i readuci pe PĂMÂNT!

Întrebări…

De ce suferă copiii?
De ce plâng bătrânii?
De ce se mint adulţii?
De ce uităm că suntem oameni
Creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu?
De ce uităm că avem puteri nemărginite
Asemeni zămislitorului?
De ce nu ne descoperim harul
pentru a-l pune în slujba umanităţii?
De ce? De ce?
Sunt întrebări la al căror ecou
răspunsul reverberează în noi,
Dar de cele mai multe ori
uităm să ne întrebăm:
DE CE EXISTĂM PE PĂMÂNT?

-2006-

Un suflu nou… (SuperBlog 2016)

Vă readuc aminte! Sunt președinta ONG-ului Caselor din Mediul Rural și Urban. În breasla noastră, situația este dezastruoasă, aceasta fiind efectul unor cauze neluate în seamă de administrațiile publice locale. Am aflat de curând că reglementarea activității în construcții se face la nivel național, cât și la nivelul administrațiilor publice locale. Să știți că mi-am prins deja urechile! Eu, casa din chirpici cu acoperiș de tablă, trebuie să caut cauzele abandonării în voia sorții a suratelor mele din mediul rural și urban. Păi, înțeleg că legislativul emite legi și normative și cine știe câte ordonanțe de urgență. Legile acestea ar trebui să se reflecte în planurile urbanistice elaborate de primării. Eu sunt deja uluită! Sunt case în România care se află sub risc seismic, case părăsite și nerenovate, case supuse riscului alunecării de teren, case care nu corespund decenței vieții, timp în care primăriile coordonează realizarea și implementarea planului urbanistic, de la general, zonal și în detaliu!

Planuri Urbanistice

Aflu cu surprindere, evident, că planul urbanistic general se poate găsi sau nu pe site-ul primăriei localității respective. Ce haos! Păi, ca să putem folosi toate datele la nivel național, avem nevoie de o platformă electronică cu toate planurile de urbanizare ale localităților din mediul rural și urban. Pe mine mă interesează planurile urbanistice în detaliu, pentru a înțelege de ce suratele mele sunt în suferință, timp în care lângă ele sau în zona lor limitrofă se construiesc palate… Înțeleg acum că noile construcții, unele chiar pe spațiile verzi, au primit Autorizație de Construire, respectând condițiile cuprinse în Certificatul de Urbanism. Deci, primăriile sunt răspunzătoare de casele care ne râd în față, construite pe terenuri ce au fost cândva spații verzi. Oh, câte înțeleg! Deci, eu, casa din chirpici trebuie să fiu demolată, fără doar și poate. Acum nu știu cine ia această decizie, dar vreau să fiu reconstruită, pentru a stârni și pe suratele mele să-și ceară dreptul la o viață mai bună, decentă. Ca să fiu o construcție complet nouă, este nevoie ca cineva să întocmească un proiect. Eu și suratele mele din mediul rural am fi într-un extaz continuu dacă primăriile ar putea avea în vedere reconstruirea noastră pe modelul casei Petunia.

Proiect casa parter cu mansarda Petunia P+M

Vedeți, deși m-au pus președinta acestui ONG, nu mă gândesc doar la mine. Cum aș putea să fiu fericită eu, dacă suratele mele rămân în aceeași stare deplorabilă în care se află unele dintre ele. Bine, știți că înainte de reconstrucție ar trebui să se facă toate studiile ca să nu ne aflăm în risc de inundații, de exemplu. Noi tot timpul suntem luați pe nepregătite de condițiile meteorologice extreme! Noroc că au apăruaiat și în România firme care oferă servicii specializate. Poate primăriile ar trebui să se intereseze de oferta unor astfel de firme. Pentru că eu și suratele mele ne dorim o viață cu totul nouă astfel încât să fim o bucurie pentru proprietarii noștri, cei mai mulți fără venituri, nu din cauza lor ci din cauza lipsei existenței vieții economice în mediul rural, vrem să beneficiem de toate facilitățile lumii civilizate funcționalitatea spațiilor, încălzire, iluminat, gestionarea și reciclarea deșeurilor și firma AIA poate intra cu succes în competiție cu alte firme, astfel încât raportul calitate-preț să determine primăriile să aleagă oferta cea mai bună.

aia-3

Probabil și licitațiile sunt aranjate în România. Să gândim pozitiv! Trebuie să se întâmple o minune și în România și toate casele, dar mai ales școlile să fie amenajate și renovate  la standarde.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2016