Când spunem sănătate, de cele mai multe ori, avem în vedere doar sănătatea fizică, uitând de celelalte dimensiuni ale sănătății: emoțională, intelectuală, socială și spirituală.

Mă-ntreb acum dacă există o mai strânsă  interdependență între sănătatea fizică și cea spirituală decât între sănătatea emoțională și  intelectuală… Care este în vârful ierarhiei, sănătatea socială?

De-a lungul secolelor, s-a demonstrat că sănătatea fizică depinde de nutriție, respirație (aer și mișcare), cât și de calitatea apei. În opinia mea, sănătatea spirituală depinde de nivelul percepției plenitudinii și armoniei Universului; sănătatea emoțională rezidă din trăiri și comportamente; sănătatea intelectuală din stăruință asupra sintezelor științifice, iar sănătatea socială le integrează pe toate.

Cred că stăm rău la capitolul sănătate, indiferent la ce dimensiuni ale sănătății facem referire. Sănătatea socială ne-ar permite asocierea în plan real, dialogul și găsirea de soluții la problemele societății actuale. Sănătatea intelectuală ne-ar da ghes să luăm în discuție tezele științifice ale epocilor apuse și să le reactualizăm la condițiile prezentului. Sănătatea emoțională ne-ar permite să empatizăm cu cei ce se află în situații precare, la limita decenței vieții și nu să-i compătimim, ci să găsim soluții pentru schimbarea destinelor lor. Sănătatea spirituală ne-ar impune respectul față de natură, iar sănătatea fizică ar deveni un concept ușor de atins, dacă am avea respect pentru factorii de mediu.

Care este calitatea apelor? Cum să fie? În mediul rural, unde oamenii, în secol XXI, încă au WC-ul în fundul curții și fântâna la nici zece metri distanță, fără canalizare, calitatea apei nu este tocmai în concordanță cu standardele și asta se oglindește în incidența bolilor de rinichi, datorită apelor cu un conținut mare de nitriți și nitrați, de exemplu. Deși România are izvoare cu debite ce ar permite alimentarea orașelor, Dunărea este sursă de apă pentru multe din localitățile țării, după tratarea în stații corespunzătoare.

Aerul… Ce respirăm? Plimbați-vă pe stradă, într-o seară de iarnă! Țevile de eșapament ale mașinilor secon-hand sfidează orice norme și prin cine știe ce tertip trecute fiind de ITP depreciază masiv calitatea aerului. Coșurile caselor contribuie și ele la disconfortul produs de un aer depreciat. Deșeurile aruncate la voia întâmplării permit mișcarea microbilor și se pare că în aceste condiții nu putem fi o populație foarte sănătoasă.

Nutriția… Ce mâncăm? Ce alimente consumăm? Când le consumăm? Aici intervine educația. Primele deprinderi de alimentație le căpătăm din anii copilăriei. Sunt părinți care sar într-un picior și fac tot felul de tumbe pentru ca micuțul lor să mănânce, apoi televizorul devine un stimul extern. Copilul devine mofturos și face nazuri la mâncare. La școală, copiii nu mai primesc un pachețel sănătos și își cumpără tot felul de sandviciuri, kebab, shaorma și sucuri acidulate. Dacă s-ar face un sondaj în rândul tinerilor s-ar ajunge la concluzia că micul dejun nu se mai află în grațiile lor. Foarte puțini mănâncă dimineața. Ceaiul sau laptele au fost înlocuite cu cafeaua și țigara. Tinerii nu au deprinderi sănătoase de alimentație. Acești tineri devin părinți și s-ar putea să fie deja părinți bolnavi. Dacă nu sunt capabili să înțeleagă ce a contribuit la instalarea stării de boală, nu vor fi capabili să imprime copiilor lor alt stil de viață, un stil de viață sănătos.

Stilul de viață sănătos se-nvață! Unde? Când? Cum? Descoperim cum putem reguli pentru o viață sănătoasă. De cele mai multe ori ele sunt căutate când boala s-a instalat. Este mult mai ușor să previi, decât să tratezi și de aceea este imperios necesar ca în școli să se introducă cursuri despre o alimentație sănătoasă.

Sano Vita este o firmă ce aduce pe piața românească, începând cu 1995, alternativa unui regim vegetarian, ca stil de viață sănătos și urmărește ”consolidarea obiceiurilor alimentare bune, contribuind astfel la îmbunătăţirea stării de sănătate a semenilor”.

Micul dejun poate fi o sursă de energie pentru întreaga zi. Un bol de cereale cu lapte de soia poate fi pe gustul micuților, cât și pe gustul adulților. Pentru că reglează digestia și scad tensiunea arterială, agreez semințele de floarea soarelui și semințele-boabe pe care le folosesc în salate, ori de câte ori am ocazia. Am constat că o linguriță de semințe, atunci când îmi este foame, îmi taie senzația de gol în stomac. Din geanta mea sunt nelipsite semințele.  Dintr-un mix de semințe, uneori fac bomboane nutritive, folosind ca liant mierea. Dacă ești expert în bucătărie, îți poți prepara mii de rețete. Cum ți se par cartofii gratinați cu soia la cuptor? Ai mâncat vreodată budincă de cereale? Cred că foarte puțini dintre noi s-au gândit că pot face chiftele din semințe de floarea soarelui sau paste integrale cu sos de alune. Știai că poți înlocui pâinea cu pâinici cu tapioca fără gluten? Burgerii vegetali pot fi și ei o opțiune, ca și soia boabe la cuptor. Nu vă propun să deveniți vegetarieni, ci doar să integrăm meniurile vegetale în alimentație, ca alternativă la consumul în exces de carne.

Sănătatea fiecăruia dintre noi depinde de alegerile pe care le facem. De cele mai multe ori ne irosim sănătatea, fără să punem preț pe comportamentele noastre alimentare.

Ar trebui să ne propunem cu toții să fim sănătoși. Alimentația vegetariană este o alternativă.

 P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2016