ETAPELE PLANIFICARII CARIEREI

Sursa: Prelucrare după TEORII PRIVIND ALEGEREA CARIEREI – JOHN HOLLAND ŞI JOHN KRUMBOLTZ

Pornind de la modelul haxagonal al tipurilor de personalitate propus de Holland și ținând cont de teoria ancorelor carierei, se poate afirma că societatea actuală încă nu pune accent pe competențele individului, angajatorii nu aplică chestionare de aptitudini și de interese profesionale, aspectul acesta fiind complet neglijat, uneori.

 Dacă un individ constată că are aptitudini și competențe manageriale ele se pot pierde foarte bine atât timp cât societatea nu este în căutarea celor mai buni manageri, știut fiind faptul că în prezent aceștia sunt numiți pe criterii politice, nicidecum pe competențe și performanță demonstrată.

În România nu există angajarea pe o perioadă de probă. Nu există nicio o legislație prin care salariatul incompetent să fie obligat să-și autoevalueze competențele și să se autoperfecționeze sau autodemită, în cazul unei funcții de conducere pe care nu o gestionează la parametri optimi.

Ce ține de individ, în planificarea carierei? Etapa de autocunoaștere, evident, și ea trebuie să aibă un fundament temeinic, imperios fiind să înceapă de pe băncile școlii. În realitate, ea este tratată la limita superficialității. În România secolului XXI se derulează haotic (cam în toate școlile) tot felul de proiecte pe fonduri europene care au în vedere dezvoltarea personalității și tranzitul de la școală la viața activă. Activitățile se fac pe parcursul proiectului, dar absolventul de liceu nu are un portofoliu propriu care să demonstreze parcurgerea etapei de autocunoaștere sau, dacă îl are, acesta este făcut de mântuială, mai mult copiat decât conceput.

Orientarea și consilierea profesională în școli este derizorie și de aceea avem elevi care nu știu ce liceu să urmeze, cât și absolvenți de liceu care nu știu la cursurile cărei facultăți să se înscrie. Avem absolvenți de licee și facultăți care nu au un loc de muncă și asta înseamnă că nu avem o piață a muncii funcțională, dar nici o bază de date cu aptitudinile necesare fiecărei meserii și profesii.

Un proiect aflat în curs de implementare Vocație, Interese, Aptitudini – VIA, promitea să  deschidă perspectiva unei noi ere, astfel încât atât angajatorul cât și viitorul angajat să fie deplin conștient că poziția pentru care aderă se pliază perfect pe aptitudinile și competențele dezvoltate de-a lungul traseului educațional.

Foarte puțini elevi își cunosc opțiunile lor pentru viitor. Încercați să aplicați acest chestionar unor absolvenți de gimnaziu/liceu și îmi veți da dreptate.

Dragi elevi, dacă ar fi să răspundeți la următorul set de întrebări, care ar fi opțiunile voastre pentru viitor:

• Ce meserie/profesiune ai dori să imbrătişezi?
• Ce te atrage la această meserie/profesiune?
• Ai pregătirea necesară pentru a aspira la meseria pe care ţi-o doreşti?
• Dacă nu, cum te-ai gândit sa-ţi organizezi în viitor proiectele pentru a-ţi atinge ţelul dorit?
• Consideri că ai aptitudinile necesare pentru meseria/profesiunea dorită? Care ar fi acestea?
• Să presupunem că eşti deja angajat. Ce crezi ca ar trebui să faci pentru a fi promovat într-un post mai bun?
• Ce calităţi doreşti să aibă colegii tăi de serviciu?
• Ce calităti consideri ca ai şi care te pot face plăcut şi apreciat la locul de muncă?

Așteptăm răspunsurile voastre în urna montată în incita liceului, lângă bustul lui Decebal până în săptămâna Școala altfel.

P.S. Articolul l-am scris pentru Revista Confidențe  a liceului, în anul școlar 2014-2015. O să caut revista la biblioteca liceului. Sper să fi fost publicat!