Materialul a fost prezentat în cadrul Concursului Național de Științe și Tehnologii, desfășurat la Colegiul Tehnic ELIE RADU, Ploiești, 9 aprilie 2015. Școala mi-a pus la dispoziție 80 de lei, restul costurilor legate de deplasare le-am suportat eu, pentru mine și pentru cele două eleve cu care am pregătit lucrarea practică. Din păcate, nu am știut că trebuie să plecăm la noi cu ustensile de laborator și cu produsele cu care am realizat minicercetarea. Prezentarea ar fi fost mult mai interesantă, în aceste condiții. Au fost colegi care au venit cu tot ce aveau nevoie ca să impresioneze asistența. Mea culpa!

Brîndușescu Grety Georgiana și Mitrescu Sorina Ana Maria, eleve în clasa XII C, respectiv XII G, în anul 2015, au fost interesate de înscrierea și participarea la concurs, cu atât mai mult cu cât competiția științifică s-a desfășurat în perioada Școlii Altfel. Concursul a fost prevăzut în Calendarul Activităților Educative Naționale, 2015, secțiunea A13, Domeniul tehnic, poziția 13.

Materialul elaborat pe baza bibliografiei de specialitate poate fi citit complet. El nu este criptat. Am preluat doar argumentul și concluziile în acest articol.

C.T. Decebal-concurs-Ploiesti, 9 aprilie 2015, Școala Altfel, Importanța controlului fabricației compușilor organici

PowerPoint – Știinte-si-tehnologii-C.T. Decebal

CAP I. ARGUMENT

Industria chimică organică, în special petrochimia, are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale chimiei prin produsele pe care le realizează: lacuri şi vopsele, medicamente, săpunuri, produse cosmetice și de parfumerie, monomeri pentru materiale plastice, cauciuc şi fibre sintetice.

De multe ori cumpărăm un produs contrafăcut, piața românească fiind uneori invadată de produse neconforme din punct de vedere al calității.

V-ați pus întrebarea de ce un săpun nu mai face spumă, deși el este în termenul de valabilitate? V-ați pus întrebarea de o cremă intră imediat în piele, iar alta nu? V-ați pus întrebarea de ce un parfum își schimbă proprietățile fizice? De ce un detergent are putere de spumare mai mare decât altul? De ce un medicament are multe reacții adverse? De ce un reactiv chimic își pierde selectivitatea? De ce un colorant se fixează mai bine pe fibra textilă decât altul? În opinia noastră, toate aceste produse sunt făcute fără a respecta normele de lucru în domeniu și ies pe piață fără a fi supuse unui control riguros de calitate.

Ce norme europene există, în acest sens, în România? Ce norme europene există, în acest sens, în Europa? Dar pe plan mondial. Nu știm, nu a făcut obiectul nostru de studiu, dar ne-am pus această întrebare, atât timp cât nu există laboratoare specializate la nivel județean în care se poate verifica calitatea, compoziția și autenticitatea unui produs.

Întrebările de mai sus generează altele. Unde se mai fabrică în România intermediari și reactivi chimici, lacuri și vopsele, coloranți, tenside, produse cosmetice? Cât din economia României revine sectorului chimic? Ce locuri de muncă există pentru absolvenții de licee tehnologice, domeniul chimie industrială sau protecția mediului? Ce-ar trebui să facă autoritățile locale?

În opinia noastră, în fiecare județ ar trebui dezvoltate sectoare ale chimiei industriale prin înființarea unor miniproducții de hârtie igienică, săpunuri lichide și odorante de interior – care ar putea fi distribuite la prețuri de producție către toate școlile din România, unde știm că elevii nu prea au acces la săpun și hârtie din fondurile școlii.

În fiecare județ ar trebui să existe o miniproducție de lacuri și vopsele, astfel încât fiecare român să-și permit amenajarea interioarelor și exterioarelor, ceea ce-ar face ca România să nu se mai afle pe locuri codașe în ceea ce privește consumul de lacuri și vopsele dar și de produse cosmetice și de parfumerie.

Dacă am avea miniproducții de tenside, medicamente de sinteză, reactivi, substanțe peliculogene, coloranți, produse cosmetic și de parfumerie, elevii liceelor tehnologice, cât și absolvenții de universități de profil ar avea unde face practica de specialitate și ar avea și proiecția unui viitor care le-ar permite demonstrarea competențelor accumulate și punerea lor în slujba dezvoltării sectorului chimic, ceea ce le-ar putea aduce satisfacții și împliniri personale.

Conform teoriei, controlul fabricației compușilor organici implică:

1. Controlul fabricaţiei în industria intermediarilor şi reactivilor
2. Controlul fabricaţiei în industria de fabricare a medicamentelor
3. Controlul fabricaţiei în industria coloranţilor
4. Controlul fabricaţiei în industria de fabricare a produselor cosmetice
5. Controlul fabricaţiei în industria de fabricare a tensidelor
6. Controlul fabricaţiei în industria de fabricare a lacurilor, vopselurilor şi cernelurilor

CONCLUZII

De cele mai multe ori, dotările laboratoarelor școlare nu permit realizarea lucrărilor practice de laborator prevăzute în programa școlară.

Dacă am putut să realizăm analiza aspirinei și a unui colorant, nu am putut finaliza determinarea conținutului de substanțe saponificabile totale la săpun și pasta de dinți, consumul de eter fiind prea mare. De asemenea, la determinarea alcalinității și acidității unui săpun necesarul de alcool etilic pentru determinare face ca lucrarea să fie evitată sau are ca efect cumpărarea alcoolului etilic de către elevi.

Chimia este o disciplină atractivă pentru elevii cu spirit de observare și cercetare dezvoltat, dar tot chimia disciplinează și atrage spre cercetare, stârnind curiozitatea elevilor. Laboratoarele școlare ar trebui să intre în atenția oficialilor MECS/MEN astfel încât să fie repuse bazele cercetării chimice, începând chiar de la nivel liceal.

P.S. Ministerul de resort trebuie să prevadă fonduri pentru participarea elevilor și profesorilor la concursurile din Calendarul Activităților Educative Naționale.