În cadrul conferinței organizate de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”,  în mai 2016, Francis Metzger, profesor la Facultatea de Arhitectură „La Cambre Horta”, din cadrul Universității Libere din Bruxelles, şi fondatorul biroului Metzger et Associés Architecture afirma că arhitectura este un raport între un loc și o funcțiune și se-mparte în trei mari categorii: renovare, restaurare şi arhitectură contemporană, ce sunt, în opinia mea, verigi ale unui întreg cu care trebuie să opereze fiecare arhitect pentru a putea descifra și stăpâni arta limbajului arhitectural clasic și contemporan.

Le Corbusier (1887 – 1965) definește arhitectura ca fiind ”jocul savant, corect şi magnific al formelor reunite sub lumină”. Zorii civilizației urbane moderne ne-au lăsat o moștenire arhitecturală inestimabilă, geniul creator al sfârșitului de secol XIX oglindindu-se în edificii impunătoare ca formă, simetrie, artă ornamentală și utilitate, din care amintesc Universitatea și Ateneul Român, conceput la ora aceea ca un templu al științelor și artelor.

Oameni de geniu ai poporului român au contribuit la renașterea spirituală a Bucureștiului și a orașelor țării. Dacă la 1935 – Societatea Arhitecților Români inițiază sesiuni de lucru cu primarul general al Capitalei, „pentru a-i expune doleanțele arhitecților la chestiunile privitoare la lucrările de transformare și modernizare a Bucureştiului”,  se pare că mileniul III aduce o stagnare și o detașare a arhitecților vizavi de necesitatea renovării și restaurării clădirilor care au contribuit și ele, în pragul dezvoltării economice, demografice și culturale a orașului, la redenumirea Bucureștiului în ”micul Paris”.

Plimbându-mă prin Bucureștiul zilelor noastre, am fost surprinsă să constat că în fața Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu și pe strada respectivă se află clădiri într-o stare deplorabilă de degradare. Răsfoind Revista Uniunii Arhitecților din România, nu pot să nu mă întreb unde este geniul arhitecților de odinioară!

Arhitectura ultimelor decenii din secolul al XX-lea a marcat trecerea de la neostalinism la național-comunism primitiv și  a dus la degradarea limbajului expresiv în arhitectură și urbanism. După cutremurul din 1977 și după mutilarea Bucureștiului prin demolări și profanări ale monumentelor istorice din vremea comunismului, dezastrul urbanistic din București și din țară rămâne și azi o grea moștenire ce pare unanim acceptată de poporul român.

Personal nu sunt o împătimită a arhitecturii contemporane, căci ea mă duce cu gândul la îmbinarea unor cuburi sub puterea creatoare a minții unui copil ce încearcă să descopere diversele forme din spațiu, fără să știe ce va obține. Nu știu în ce stil arhitectonic se încadrează construcțiile din zilele noastre! Se aproprie foarte mult de cutiile de chibrite ale comunismului care au împânzit arterele orașelor din toată România în perioada industrializării României, dar clădirile cuburi suplinesc cumva lipsa aspectului unei opere de artă prin facilitățile pe care le aduc. Și iată-ne ajunși în pragul arhitecturii neconvenționale, cea care nu mai are nimic în comun cu simetria și cu infinitatea punctelor de reper în armonie deplină, azi rod al descătușării unor eu-uri pierdute într-o lume aflată în continuă agonie după material și mai puțin după spiritual, în opinia mea.

Dacă ar fi să aleg din oferta de proiecte case, ținând cont că o casă modernă înseamnă asigurarea confortului prin compartimentare și dotare la standarde, aș alege proiect casă modernă P+1 Cala, dar doar cu condiția ca rezistența clădirii să permită amenajarea unei grădini pe acoperișul spațiului de locuit. Cu ajutorul unui designer peisagist, casa ar putea deveni casa de vis, casă de vacanță la mare. Nu pot decât să visez… 90.000 de euro nu sunt la îndemâna oricărei persoane! Rămân la ideea mea și cred că ea poate fi demonstrată, prețul materialelor de construcții și al serviciilor sunt supradimensionate. Mai întâi de toate, îmi trebuie terenul. Explozia prețurilor în domeniul terenurilor de construcții este și ea un impediment. Să zicem că am câștigat la Loto, deși nu cred în câștigurile facile. Îmi doresc o casă la mare și am bugetul necesar. Nu mă complic să fac eu planuri. Aș apela imediat la un proiectant specializat, nu înainte de a studia oferta și referințele firmelor din domeniu, din țară cât și din străinătate. Am bani, deci vreau cei mai buni arhitecți.

Pentru casele din oraș, prefer și ador arhitectura clasică, cea care îmbină formele într-o armonie perfectă…

Ștrumpfii,  Les Schtroumpfs, Smurfs, sunt creaturi fictive, de culoare albastră, ce au prins viață în studioul lui Pierre Culliford, alias Peyo, recunoscut ca fiind „părintele” Strumpfilor, personaje de animație îndrăgite de copiii din lumea întreagă și nu numai de ei, dovadă fiind cele câteva zeci de albume ale celebrilor Strumpfi, la apariția căror, timp de 10 ani, a contribuit și desenatorul belgian Pascal Garray. Simpaticele personaje din desenele animate au intrat și în lumea cinematografelor, în varianta 3D.

Strumpfii răspund permanent provocărilor și viața lor nu este niciodată monotonă. Toate peliculele cu strumpfi aduc în prim-plan înclinația lor spre aventură, înfruntând tot felul de obstacole și trecând prin peripeții fel de fel.

„Smurfs: The Lost Village” / „Strumpfii: Satul Pierdut”  este filmul pentru întreaga familie  ce va ajunge din 31 martie 2017 și în cinematografele 3D din România. Personajele principale: Smurfette, Brainy, Clumsy și Hefty vor porni într-o aventură prin Pădurea Fermecată. Rămâne să vizionăm filmul și să aflăm ce descoperire importantă au făcut ștrumpfii.

Ștrumpfii își regăsesc întotdeauna starea de echilibru, pace și tihnă. Viața fiecărui muritor se poate asemăna când și când cu viața unui ștrumpf. Totdeauna avem în față tot felul de provocări. Unele ne iau prin surprindere și pot și asociate cu ceasul rău, momentul neprielnic, neșansa de a fi la locul nepotrivit. Când faci retrospectiva acestor momente constați că-ntotdeauna ai ceva de învățat din propria ta experiență de viață, dar și din a celorlalți. Anul trecut am pornit la drum spre Sinaia. Nu aș fi zis că drumul este regal sau că pe acolo circulă toți cei ce-și permit să meargă cât mai des spre zona de munte. Ziua a trecut cu fastul caracteristic unei bune organizări. Fiind vorba de Casa Regală și Ziua Regalității, era de așteptat că rezultatul să fie pe măsura eforturilor. A doua ziua am vrut să urcăm la cota 1200. Zis și făcut și nici nu bănuiam ce peripeții ne așteaptă. Mama nu a suportat să vadă fascinantul peisaj, fiindu-i teamă de înălțimea ce ne dădea impresia că suntem ancorați între cer și pământ și am oprit mașina într-o curbă, în pantă. Nici nu am apucat bine să coborâm că mașina a pornit din loc, deși avea trasă frâna de mână. Să vezi cum propria-ți mașină se oprește într-un ogaș, la 2-3 metri de șosea nu este tocmai de dorit. Să suni poliția, jandarmii, firma de tractări. Să te temi că poate exploda, pierzând benzina. Să fii direcționat spre un service și să ai norocul să-ntâlnești oameni săritori în toată tevatura aceasta, astfel încât mașina să devină aptă pentru transport persoane, cu o portieră teșită și cu cu plastic în loc de geam, este o aventură de neuitat. La final, la vila la care ne cazasem, eram asemeni ștrumpfilor. Fiul meu semăna cu ștrumpful pe care și l-a cumpărat cu mulți ani în urmă… Sărbătoream victoria binelui, într-un final. Lucrurile puteau să aibă o altfel de întorsătură. Puteam pleca spre casă cu trenul, nu cu mașina cu care venisem. Unde mai punem că putea să rămână la fier vechi prin Sinaia. O zi cu adevărat ”ștrumpfească” și de neuitat!

Acest articol a fost scris în cadrul competiției Spring SuperBlog 2016

Vreau să pun bazele unei întreprinderi private, în domeniul construcțiilor. Mergând prin țară am constatat că România se transformă într-o ruină. Multe din clădirile istorice și nu numai sunt într-o stare avansată de degradare, fără să mai iau în calcul fostele sedii industriale din era de aur a comunismului care, vrem nu vrem, trebuie să recunoaștem că a adus o efervescență în dezvoltarea economică a României, oglindită la ora aceea în lipsa datoriilor externe. Am început să mă documentez… În opinia mea, costul serviciilor este supraestimat, asta deoarece foarte multe firme private, care nu intră în categoria Intreprinderilor Mici și Mijlocii au contracte cu statul.

Am ideea, dar nu am finanțarea corespunzătoare pentru demararea unei afaceri în domeniul reabilitării construcțiilor. Am nevoie de un credit bancar. Am aflat de existența AVBS ce vine în sprijinul tuturor IMM-urilor și PFA-urilor cu cifre de afaceri anuale mai mici sau egale cu suma de 500.000 de euro și cu două situații financiare încheiate, dar eu nu am încă un IMM sau PFA. Rămâne să caut alte soluții de finanțare și până atunci îmi las imaginația liberă, dar nu fără a-mi pune câteva întrebări. Câte IMM-uri sunt în România? Câte dintre ele au cifre de afaceri între 10 și 50 de milioane de euro, dar între 2 și 10 milioane de euro? Câte IMM-uri sunt în domeniul construcțiilor, zootehnic, industrial, etc?

Am reușit să pun bazele unei afaceri. Am 9 angajați. Mi-am propus să intrăm pe piață, oferind servicii de calitate în renovarea și consolidarea clădirilor vechi. Oamenii sunt reticenți, atât timp cât nu sunt sprijiniți prin politici bancare pentru a achiziționa un credit la dobândă minimă. Doresc să fac o campanie de informare prin care cetățenii să afle că pot găsi soluții de creditare, folosindu-se de serviciile gratuite oferite de experții financiari AVBS (brokeri financiari) care pot informa, prezenta, sfătui în alegerea unui credit avantajos, oferind soluții de finanțare personalizate și servicii de intermediere credite bancare între debitori și bănci.

Ca IMM, am totuși o cifră de afaceri mică. Nicio instituție bancară nu sprijină debutul unei afaceri, ci doar dezvoltarea ei. Prin varia metode, dar să nu mă întrebați cum, am  făcut primul milion de euro, am reușit să intru în categoria întreprinderilor mici. În final, pot apela la un împrumut pentru afaceri. Prezint credibilitate! Doresc să creez sedii de urbanism în toate orașele țării. Mă suprapun cumva peste atribuțiile primăriilor, dar cum acolo se doarme, eu acționez. Cu ajutorul unui împrumut pentru investiții pot să obțin maxim 670.000 de lei. Când cifra mea de afaceri va atinge pragul de 50 de milioane de euro am de gând să înființez o bancă cu comisioane minime la creditele către populație, care să nu depășească 1% până la 5%, în funcție de perioada de rambursare, de la un an până la cinci ani. În aceste condiții, toate clădirile din România ar putea fi consolidate și renovate.

AVBS m-a provocat să visez la o Românie cu adevărat europeană. Visează și tu! Important este să și acționăm în așa fel ca visele să devină realitate.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției Spring SuperBlog 2017.

Sursa foto categoria întreprinderilor:

Dă clic pentru a accesa 8_Ce_este_un_imm._definitia_europeana.pdf

Măreția mării și a cerului se oglindesc în interiorul sufletului. Prinși în rutina cotidiană, uităm să privim cerul. Soarele, luna, stelele, toate astrele ne dăruiesc cu generozitate energie celestă. Când cerul se contopește cu marea, energiile cosmice sunt într-o ascendență continuă, interferând și modelând cadre feerice, oglindite în planul vizual, dar și cu reflecție în planul spiritual. Este fascinant să surprinzi răsăritul soarelui, oriunde te-ai afla, dar el este inegalabil la mare! Globul de aur ce pare că vine din albastrul intinderii de apă, căutând imensitatea cerului, aducând cu el lumina și căldura, dăruindu-le nepreferențial tuturor muritorilor, ca pe o lecție a dărniciei pe care trebuie să o învățăm cu toții, ne redă vitalitatea intrată în stare de latență sau irosită în timpul nopții.

Marea este ca un magnet pentru muritori, pentru cei ce au avut șansa să o vadă. Nu cred că România are statistici cu câți copii din mediul rural sau urban au mers la mare sau cu câți bătrâni.

Litoralul românesc este și rămâne un punct de atracție turistică. Stațiunea Mamaia se află în preferințele turiștilor.

Hotelul Aurora** SUPERIOR din Mamaia, un hotel cu piscină, situat în sudul stațiunii, la 25 de metri și câțiva pași de de parcul Acqua Magic, este locația perfectă pentru petrecerea unui sejur sau a unui week-end la mare. Hotelul a fost renovat în anul 2008 și oferă servicii de cazare care asigură confortul impus, cu acces la cele două piscine, restaurantul hotelului și un cafe-bar. Copiii au la dispoziție un loc de joacă și hotelul oferă facilități pentru persoanele cu nevoi speciale.

Escapada estivală la mare începe cu răsăritul soarelui și se termină cu apusul lunii. Între cele două momente ale predării ștafetei între cei doi aștri, timpul decurge și rămâne la îndemâna fiecărui muritor. Poți sta la piscina hotelului, lenevind pe un șezlong, savurând un cocktail, o băutură răcoritoare sau o înghețată, poți face yoga pe malul mării, poți merge la spectacole, poți merge desculț pe malul mării, trecând dintr-o stațiune într-alta, poți să-ți faci prieteni noi, poți intra în cluburi sau poți rămâne la restaurantul hotelului.

Serviciile hoteliere, uneori de o calitate îndoielnică, cât și costurile din România fac ca mulți turiști să se orienteze spre litoralul altor țări. Este un fel de cerc vicios… Antreprenorii preiau locațiile hoteliere. Plătesc fel de fel de taxe și impozite statului român și vor, normal, să aibă profit. Litoralul românesc, din politici defectuoase de turism, este în atenția turiștilor doar vara, iar investiția hotelierului nu prea poate fi amortizată în aceste condiții. Soluția este simplă. Supradimensionarea costurilor și serviciilor de care ne izbim cu toții, sesizabilă în special celor ce au venituri la limita salariului minim pe economie, în cazul în care își permit să meargă în concediu. De câțiva ani buni guvernele care s-au perindat la conducerea țării au promis susținerea turismului autohton prin alocarea unor fonduri pentru distribuirea tichetelor de turism tuturor bugetarilor, în cuantumul venitului minim pe economie. Se pare că după noile promisiuni, tichetele de vacanță se vor aloca începând cu 1 iulie 2017. Putem începe să ne facem planuri de vacanță! 🙂

Te gândești deja la mare, la soare și la concediu? Hotelul Aurora din Mamaia ne promite cazare, servicii de calitate și distracție estivală! Rămâne ca noi să alegem și să ne convingem că am luat o decizie bună!

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției Spring SuperBlog 2017.

Din anul 2007 suntem țară europeană, mai mult pe hârtie, decât în planul real, din punctul meu de vedere. Conform statisticilor, în Europa există 24 de limbi oficiale și UE a lansat o serie de programe de finanțare pentru susținerea învățării și promovării diversității lingvistice. Dar câți români vorbesc fluent o limbă străină? Dar două? Dar trei? Ar fi interesant de știut…

Globalizarea implică și comunicare lingvistică, de la acte oficiale, la simple dialoguri între oameni de diferite etnii și religii.

Sunt situații concrete când ne confruntăm cu imposibilitatea traducerii ad-litteram a unui text dintr-o altă limbă, cu atât mai mult cu cât domeniul este diferit de cel al pregătirii noastre științifice. Chiar în cazul în care avem cunoștințe de bază ale limbii în care este scris documentul, traducerea poate denatura contextul.

Agenţia de traduceri Swiss Solutions oferă traduceri specializate în peste 80 de limbi, are peste 3000 de colaboratori la nivel global, traducători nativi, firma oferind și servicii de interpretariat – în 50 de limbi, corectură, editare de text, DTP și legalizare a traducerilor.

Swiss Solutions – o soluție la îndemâna oricui! Electronic se poate cere o estimare de preț personalizată și intră în acțiune specialiștii în traduceri din varia domenii: automotive, medicină și farmacie, juridic, economic, inginerie, IT și marketing.

După analiza textului și a cerințelor, specialiștii Swiss Solutions vin cu o estimare de preț și timp de realizare, urmate de identificarea și alocarea resurselor, studiul, cercetarea și realizarea traducerii, revizuirea și formatarea documentului, urmate în final de predrea traducerii și facturarea. Totul – la un click distanță!

Eu m-am surprins de multe ori zâmbind atunci când am constatat o denaturare a enunțurilor traduse de mine cu ajutorul dicționarului sau a altor programe.

Când scriu, mă gândesc deja că aceste servicii sunt oportune pentru cei ce vor să comunice cu instituții ale statelor lumii, prin scrisori oficiale. Până o persoană învață să redacteze enunțuri corecte într-o limbă străină, prin care să transmită un mesaj cu lejeritate, așa cum o face în limba maternă, Swiss Solutions este o alternativă de actualitate.

Swiss Solutions este unul din primii 20 de furnizori de servicii de traduceri simple sau specializate din Europa de Est, conform Common Sense Advisory, ce monitorizează piața traducerilor și face o analiză a performanțelor financiare a celor mai vizibile companii din lume, la nivel global, cât și regional.

Un cuvânt tradus greșit poate schimba sensul unei întregi propoziții. O decizie proastă ne poate schimba traiectoria vieții, fie și numai pentru o zi, în cazurile cele mai fericite. Să luăm decizii bune! Swiss Solutions este la un click distanță!

P.S.Acest articol a fost scris în cadrul competiției Spring SuperBlog 2017.

M-am hotărât să fac o estimare, la nivel național, a consumului de energie pentru încălzire, climatizare, iluminat, ventilare și producere de apă caldă. Ușor de zis, greu de făcut. Am nevoie să fiu o persoană foarte organizată, dar nu pot să întreprind nimic de una singură. Am nevoie de colaboratori. Voi deschide o agenție ”Certificat energetic” în toate reședințele de județ ale țării. Trebuie să facem investigații, în secret. Cu energia electrică este cât de cât mai ușor, dar mă tem că nu sunt studii finalizate la nivelul fiecărui județ care să redea concret câte locuințe particulare folosesc centrale electrice, câte centrale termice pe gaz sau pe lemne, câte au asigurat confortul termic prin sobe, câte sunt prinse în sistemul centralizat de încălzire și care sunt consumurile și costurile.

Până voi reuși să inițiez o rețea a agenților ”Certificat energetic”, purced singură la drum.

Ordonanta nr. 13/2016 a Guvernului Romaniei pentru modificarea si completarea Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor prevede în articolul 14, aliniatul 4 ca primarii localităților urbane cu mai mult de 5000 de locuitori să inițieze planuri locale multianuale pentru creșterea numărului de clădiri noi și a celor existente ale căror pierderi de energie să fie aproape zero. Există un punct de plecare. Nu am studiile de cercetare despre care vorbeam înainte și atunci mă limitez la un caz concret. M-am infiltrat ca agent secret ”Certificat energetic” într-o instituție școlară. Câtă risipă din partea administrației locale! Știți ce am aflat? În luna februarie a anului 2017 costurile aferente energiei termice au ajuns la fabuloasa sumă de 70.000 lei (roni). Instituțiile școlare plătesc energia termică ca firmele private, nu ca utilizatorii casnici. Este revoltător ca banii de la bugetul de stat să fie risipiți fără responsabilitate! Instituția școlară respectivă este o gaură la bugetul de stat, în condițiile date, și nimănui nu-i pasă, deși sunt soluții ca toate costurile să fie reduse, astfel încât banii să fie folosiți pentru dotarea școlii respective.

Prin solidarizare cu alte instituții, trebuie să punem pe masa Guvernului un plan de acțiune la nivel național. Este nevoie ca fiecare locuință, bloc sau casă, clădiri de birouri, clădiri de învățământ, spitale, restaurante, hoteluri, etc să beneficieze de certificate de performanță energetică, de audit energetic și de termografie. În România, cele mai multe clădiri se încadrează în clasa energetică E, F, G. De ce? Oamenii, prin lipsa informării, nu înțeleg necesitatea efectuării unui audit energetic ce redă clar profilul consumului energetic și vine cu soluții pentru a asigura nivelul optim de confort prin creșterea performanței energetice a clădirilor auditate energetic. Pentru reducerea pierderilor de căldură se impun lucrări de anvelopare a clădirilor, înlocuirea instalațiilor cu conducte noi și izolate, izolarea subsolului și a tavanului, coroborate și cu înlocuirea tâmplăriei exterioare. După ce aceste lucrări au fost efectuate, intră în acțiune termoviziunea clădirii, prin care se determină variațiile de temperatură la nivelul anvelopei unei construcții reabilitate termic. Rămâne să mă infiltrez ca agent ”Certificat energetic” și într-o primărie, căci nu cred ca planurile locale anuale pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor să fie publice. Toate aceste lucrări necesită bani.

Prin agenția mea ”Certificat energetic” intenționez să propun Guvernului creșterea eficienței energetice a fiecărei clădiri din România prin absorbția fondurilor europene, neaccesate niciodată corespunzător, ci doar haotic, soldându-se uneori cu parcuri de joacă în sate fără copii, cu șosele ce se termină în liziera unei păduri, cu spitale fără aparatură, etc.

Până calitatea mea de agent secret va fi deconspirată, sper ca primăriile localităților urbane să-și ia atribuțiile în serios și să aibă planuri prin care creșterea eficienței energetice a clădirilor să fie o prioritate.

Cu toții ar trebui să devenim conștienți de necesitatea limitării pierderilor de energie la nivelul locuințelor sau a spațiilor în care ne desfășurăm sau nu activitatea, fie ele publice sau private. Numai așa putem ajunge la eficiență energetică maximă a clădirilor și la costuri minime!

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției Spring SuperBlog 2017.

Până să mă edific eu ce și cum cu cerințele probei cinci  a concursului Spring SuperBlog 2017, imaginația mea a luat-o razna, gândindu-mă la ce afacere aș putea dezvolta în România, în toate orașele ei, pe care ulterior să o scot pe piața internațională în regim de franciză. Știu că România nu este capabilă să aibă o legislație care să sprijine antreprenorii și micii întreprinzători. Știu că în România falimentul bate la ușă odată cu birocrația sistemului și continuă cu controlul opresiv, nicidecum de îndrumare a celor ce au un business. Vă spun că România are un punct forte în domeniul meșteșugurilor, fie că este vorba de olărit, tors, brodat, cusut, țesut, prelucrarea lemnului. Firma ”Meșteșuguri românești” ar trebui să fie în fiecare oraș, iar produsele ei ar putea fi vândute sub același nume. Iile noastre, oalele și ulcelele, broderiile, macrame-urile, covoarele, cojocelele, papucii de lână și multe alte produse ale muncii celor ce mai țin de tradiția poporului român ar putea reda vitalitate lumii satului și ar putea ajunge sub formă de franciză pe toate continentele mapamondului.

Dar tema concursului este alta. Trebuie să aleg un singur domeniu de activitate și o singură franciză, una de proveniență străină. Din câte constat nu prea avem francize românești care să fi trecut granițele țării, dar avem multe, foarte multe francize străine și nu prea înțeleg de ce… De ce nu ducem în franciză restaurante cu specific românesc în toate capitalele lumii? De ce nu producem materiale de construcții? De ce nu producem stofe și țesături și să le facem cunoscute lumii? Pentru că nu prea mai facem nimic de calitate, acesta cred că este răspunsul, dar și pentru faptul că trebuie să dăm dovadă de implementare la standarde în propria țară. Trebuie mai întâi de toate ca firmele de pe teritoriul țării noastre să devină apreciate, să putem vorbi de un brand, de o marcă recunoscută. Dacă am fi francizori ar trebui să asigurăm francizaților asistență comercială și tehnică. Know-how-ul, experiența și secretul afacerii, sunt și ele demne de luat în seamă.

Francizele sunt tot atâtea idei de afaceri. Există un Cod deontologic european al francizei. Franciza vine la pachet cu reteta de business si know how. Citind ghidul investitorului într-o franciză, decid că nu vreau o franciză simplă (comercializez produsul sau serviciul într-o singură unitate), ci o masterfranciză, ce îmi permite să am o arie de exclusivitate teritorială. Din francizele de succes care au ajuns pe piața românească, aș alege fără doar și poate LMI – Leadership Management International. Dar ca să oferi astfel de servicii trebuie să fie cerere pe piață. Nu am auzit ca în România managerii să se impacienteze că falimentează afacerea pe care o conduc și nici nu am auzit să fi cerut ajutor de la firme specializate. Cred că toți ordonatorii de credite au nevoie de consiliere pe management. Nu știu dacă este o franciză profitabilă, dar dacă noi nu prea putem să găsim soluții la problemele cu care ne confruntăm la nivel de management la majoritatea instituțiilor statului și nu numai, atunci să apelăm la serviciile unei francize, prin care alții să vină să gândească pentru noi, dovedit fiind faptul, de la revoluție și până zi, că nu prea suntem capabili de sinergii intelectuale în folosul binelui comun.

Inventure a ajutat peste 70 de antreprenori să-și îndeplinească visul de a avea o afacere în franciză. Eu cred că ar trebui să avem și ambiția de a dezvolta afaceri românești pe care să le ducem în franciză peste hotare.

P.S.: Acest articol a fost scris în cadrul competiției Spring SuperBlog 2017.

Omenii de știință se întreabă cum a apărut viața pe pământ, eu, uneori, mă întreb cum au apărut cele peste 6000 de limbi străine care se vorbesc în întreaga lume… Este un miracol această diversitate lingvistică! Legenda spune că în Turnul Babel oamenii vorbeau o singură limbă, dar, pentru că au sfidat divinitatea, pedeapsa a fost pe măsură.

Prin afluxul de populații migrante, putem vorbi de o Europă multilingvă și nu numai. În acest păienjeniș al multiculturalității, limba engleză devine cheia ce ne permite pătrunderea în sfera emoțională și intelectuală a persoanelor de altă origine și religie.

Învățarea unei limbi străine amplifică procesul de gândire și deschide un orizont al cunoașterii nelimitat, limba unui popor fiind cărăușul civilizației ce înmagazinează toate energiile timpului trecut, anticipând viitorul. Nu cred că este o preocupare mai frumoasă decât învățarea unei limbi străine!

De ceva vreme mi-am propus să învăț limba engleză. Ușor de spus, greu de făcut, după o anumită vârstă. Poți să ai determinare, dar ai nevoie de consecvență și de îndrumare. Învățarea limbii engleze de acasă pe o platormă profesională de elearning este o oportunitate pe care îmi doresc să o experimentez. În mediul virtual sunt foarte multe cursuri de învățare a limbii engleze și cum competiția cere și ingeniozitate ideea celor de la ”English for all” de a veni cu o ofertă de   cursuri online de engleză sub atenta supraveghere a unui profesor care îți oferă feed-back poate conduce la risipirea barierelor ce ne rețin să purcedem la învățarea unei limbi străine.

Prima mea întâlnire cu limba engleză a fost cu mulți ani în urmă. Eram în liceu. Studiam franceza și germană. Nu mai știu prin ce conjunctură am ajuns la ora de engleză. Muzicalitatea limbii mi-a reținut atenția. Prin comparație cu franceza, profa ne spunea că engleza se învață relativ ușor. Am început să buchisesc această limbă când fiul meu era în clasa a I-a. El abia știa să citească în română și profa de engleză le dădea exerciții din culegerea de engleză, prin 2000 putând deja să vorbim de o industrie invazivă a altor suporturi de curs decât manualul școlar… Ne-am străduit să ținem pasul, dar concluzia mea a fost certă, ceea ce faci pe fugă, într-un stil alert și nu apuci să interiorizezi învățarea, este aproape inutil. Predarea limbii engleze în școli este rudimentară. Deși există platforme pentru învățarea limbii engleze, ele nu sunt utilizate de profesori și pentru că dotarea școlilor este precară. Limba engleză se predă cumva ca acum 30 de ani, de altfel, ca toate celelalte discipline, sfidând cumva era digitală ce face ca un copil de trei ani să aibă abilități de mânuire a unui laptop sau smartphone.

Să învățăm limba lui Shakespeare, bucurându-ne de oportunitățile erei digitale!

Să celebrăm viața, insuflându-le copiilor bucuria de a învăța!

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției Spring SuperBlog 2017.

Frumusețea, ce este frumusețea? Reprezintă o armonie a formelor si a trăsăturilor fizice, contopite intr-un întreg plăcut privirii. Mi-aduc aminte ce surprinsă am fost de transformarea vizibilă a trăsăturilor fizice, sub mână dibace a unui profesionist ce a scos în prim plan, prin tehnici speciale, tot ceea ce până atunci nu fusesem capabilă să observ la una din verișoarele mele. Era superbă in ziua nunții, deși în viața de zi cu zi mi se părea că Dumnezeu nu fusese prea darnic cu ea. A fost ziua în care am înțeles că orice femeie este frumoasă dacă beneficiază de servicii de îngrijire cosmetică, cât și de indrumarea unui consilier vestimentar.

La școală nu primim sfaturi legate de îngrijirea si menținerea frumuseții și poate ar fi indicat să existe astfel de cursuri in curriculum-ul școlar. Poate, astfel, nu am mai vedea preadolescente si adolescente strident machiate si, beneficiind în școli de o educație a ținutei vestimentare, poate, dispare și modă blugilor jerpeliți.

Plecand de la premisa că fiecare persoană este frumoasă fizic, ajungem la concluzia că frumusețea necesita îngrijire zi de zi, pornind de la igiena zilnică și ajungând la estetica cosmetică.

Copil fiind o priveam pe mama deseori când se aranja. Nimic extravagant si simplitatea această o scotea întotdeauna în evidență. Folosea o cremă, un fard, un spray si un ruj. Mi-aduc aminte că am vrut să-i fac cadou un fard si i-am adus cu totul si cu totul altceva…

În anii adolescenței mele, firma Farmec era unul din furnizorii de marcă pe plan intern, pentru produsele cosmetice. Firma rămâne un brand național, o marcă de încredere pe care consumatorii o recomandă prietenilor, si pentru raportul calitate preț al produselor cu care vine pe piață. Oferta este vastă pe acest palier, iar nivelul competițional cu alte branduri europene este în continuă creștere. 

Intr-adevar, frumusețea si încrederea se cultivă în familie, dar sunt foarte importante și comportamentele promovate de societate prin educația formală, nonformală si informală.

Cred că am cochetat prima dată cu creionul dermatograf prin clasa a X-a. Am folosit pentru prima data fond de ten si crema pentru față la 19 ani, doar din curiozitate. Anturajul contează foarte mult în formarea unor deprinderi. Pentru a fi în tipare, împrumuți din comportamentele celor din jur și este de dorit ca ele să fie de calitate. Cosmetica ține intr-un fel de igienă. Săpunul, gelul de duș și samponul asigură decența vietii. Cremele, parfumurile, demachiantele, oja, măștile pentru păr și față, fardurile sunt elemente ce dau un plus de valoare existentei si creează o anume stare de confort si bine general.

Cum mâinile și fața trădează întotdeauna vârsta unei femei, se impune utilizarea unor creme de calitate si putem apela cu încredere la noua gama de produse Farmec, ce include si Crema pentru mâini și unghii cu argan, cât și crema antirid cu argan.

Frumusețea exterioară, cu îngrijirea aferentă prin folosirea produselor cosmetice si de igiena personală, trebuie să fie dublată de o frumusețe ce vine din interior si care, atunci când frumusețea pierde din vitalitate prin trecerea vârstelor, persistă si aureolează intr-un fel persoana ce are grijă de caracter la fel de mult ca de aspectul fizic.

Este de dorit să ne îngrijim de minte si de suflet la fel de mult cât ne îngrijim de aspectul exterior. Niciodată nu este prea târziu să producem o schimbare în viața noastră! Schimbarea poate începe sau poate continua cu Farmec, brandul românesc cu marcă de tradiție.

P.S.: Acest articol a fost scris în cadrul competiției Spring SuperBlog 2017.

Când am văzut titlul probei, am zâmbit amar, pentru că mi-a fugit gândul la o discuție recentă. Am auzit de „puff” la elevele mele, cele ce își doresc o viață ca-n filme, indiferent de compromis și care se uită cu jind la femeile ușoare, cele ce conduc mașini scumpe, dar cumpărate cu bani obținuți din practicarea celei mai vechi meserii, prostituția. Pentru că mass-media nu promovează femeia cultă și nici nu încurajează ascensiunea femeii educate, ci ne servește circ la fel de fel de emisiuni cu invitate care mai de care mai libertine, se văd și rezultatele educației nonformale și informale. Lipsa modelelor de succes în societate atrage  de la sine ascensiunea modelelor negative.

Între timp m-am edificat și am aflat că ”pufoșeniile” sunt mult așteptate de micuții ce savurează brânza pufoasă, ”fină ca mângâierea lui mami după ce iei foarte bine la română, mai gustoasă ca invidia colegilor după ce apari cu o rochie nouă în parc”.

Cel mai pufos moment din viața mea a fost cel de la Gala Premiilor Superblog din 10 decembrie 2016. Organizatorii au prins în program o degustare de vinuri, fiecărui vin fiindu-i asociat un tip de brânză. Cu acea ocazie, am devenit fan brânză.  Ne-au fost servite brânzeturi cu mucegai în exterior (Brie), cu mucegai în interior, brânza semigrasă Halloumi, crema de brânză și brânza de tip cheddar, fiecare asociată unui tip de vin, fiind asigurat la maxim răsfățul papilelor gustative ale fiecărui participant.

Mi-ar fi plăcut să știu mai multe despre istoria tipurilor de brânză și a soiurilor de vin ce ne-au fost servite la reuniune. Ar fi grozav ca pufoșeniile să fie însoțite de mici broșuri în care să găsim scurte istorioare legate de originea și procesul de fabricație a brânzeturilor. Delaco ar putea iniția în școli concursuri cu teme legate de istoria brânzeturilor, după ce ar pune la dispoziție broșuri pentru fiecare tip de brânză. Cine strânge toate broșurile să fie premiat cu un tricou și un stilou Delaco. Cine intră în competiția dedicată elevilor din școli să primească o excursie într-una din fabricile de brânză din lume.

Brânzeturile sunt esențiale în dieta oricărei persoane, indiferent de rasă, etnie, religie. Dacă brânzeturile sunt preparate după rețete speciale, ele ies din sfera banalului aliment de la dulce spre sărat și devin aromate, gustoase, pufoase, cu proprietăți organoleptice ce îți stimulează digestia și  fac ”să te lingi pe degete”, ca și cum ai fi servit o ciocolată, nu un sortiment de brânză moale, semi-tare sau tare.

Cine nu a gustat măcar o dată din Mozzarella, Parmezan, Provolone, Mascarpone, Brie, Leerammer, Gouda – brânzeturi ce au la bază laptele de vacă, trebuie să o facă! Roquefort, Pecorino, Nasal sunt specialități de brânză din lapte de oaie. Specialiștii dau savoare tuturor tipurilor de brânză, în procesul de preparare folosindu-se separat și laptele de capră, de iac, de bivoliță, etc.

Delaco aduce savoarea brânzeturilor în casele noastre!

P.S.: Acest articol a fost scris în cadrul competiției Spring SuperBlog 2017.

Apa, elementul indispensabil vieții, are un rol esențial în menținerea sănătății întregii planete. Fără apă nu ar fi viață și natura, cu dărnicie, ne-a oferit resurse ce par inepuizabile pentru noi, europenii, în special. Mințile luminate ale celor ce s-au gândit la binele comun au descoperit metode de purificare a resurselor de apă potabilă prin limpezire și sterilizare. Au fost făcute cercetări și înființate stații de tratare a apei potabile, pentru ca apa să ajungă într-un sistem centralizat la utilizatorii casnici, cât și la coloșii industriali.

De ce devine apa de la robinet improprie consumului, dacă furnizorul de apă semnează cu responsabilitate un certificat de calitate, în urma analizelor de laborator? De la furnizorul de apă și până ajunge în pahar, apa de la robinet trece prin diverse conducte și dacă gradul lor de încărcare cu germeni și uzura lor sunt avansate indicatorii de calitate ai apei potabile depășesc concentrația maximă admisă. În aceste condiții s-a dezvoltat o adevărată industrie a apei îmbuteliate.

Instituțiile și utilizatorii casnici, în loc să schimbe țevile prin care apa ajunge la robinet, au găsit o soluție practică ce face să crească cifra de afaceri a îmbuteliatorilor de apă. Mai mult ca sigur, întregul sistem de aducțiune a apei are nevoie să fie înlocuit, pentru ca lichidul vital să ajungă la beneficiari cu proprietățile organoleptice, fizice, chimice, biologice, bacteriologice și radioactive nealterate.

Cum statul nu mă motivează să fac investiții, eu, întreprinzătorul, gândindu-mă la starea de bine și de confort a angajaților, decid să cumpăr apă la birou. Sună de parcă aș fi în Sahara, dar asta fac. Firma de distribuție La Fântâna vine cu o paletă largă de oferte pentru companii, cât și pentru utilizatorii casnici.  Ingeniozitatea lor pusă la lucru în folosul creșterii beneficiilor financiare ale firmei îmi place. Știm cu toții că apa este ingredientul indispensabil preparării cafelei și, dacă zi nu ne mai unesc idealuri de știință, de religie, de bunăstare generală, aroma inconfundabilă a cafelei ne aduce totuși în jurul unei mese rotunde chiar și pentru a schimba impresii sau împărtăși emoții. Apa de izvor La Fântâna și Cafeaua Kafune mă ajută să-mi manifest respectul pentru fiecare angajat al firmei mele. Cafeaua Kafune poate ajunge pe bază de abonament la orice firmă, cu un pachet complet de servicii ce include echipamentul unic de preparare, cu râșnire si extracție, iar cafeaua KAFUNE este o cafea cu aromă plăcută și efect tonic.

Apa de izvor și cafeaua Kafune contribuie la starea de bine a tuturor angajaților, cât și a  persoanelor ce-mi  trec pragul firmei mele.

În jurul unei cești de cafea se pot naște teorii și noi concepte, poate prinde viață o idee și oamenii pot fi mult mai deschiși spre comunicare, dacă se iese din sfera banalului și se dezbat colegial aspecte legate de calitatea internă, externă sau totală. Să stea o ceașcă de cafea la baza culturii organizaționale?

Ești întreprinzător privat? Ești conducătorul unei instituții de stat sau private? Achiziționează servicii de la firma La Fântâna și unește angajații în jurul ideii de calitate, respect și responsabilitate. Vei fi uimit de rezultate.

Articol a fost scris în cadrul competiției Spring SuperBlog 2017