În cadrul conferinței organizate de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, în mai 2016, Francis Metzger, profesor la Facultatea de Arhitectură „La Cambre Horta”, din cadrul Universității Libere din Bruxelles, şi fondatorul biroului Metzger et Associés Architecture afirma că arhitectura este un raport între un loc și o funcțiune și se-mparte în trei mari categorii: renovare, restaurare şi arhitectură contemporană, ce sunt, în opinia mea, verigi ale unui întreg cu care trebuie să opereze fiecare arhitect pentru a putea descifra și stăpâni arta limbajului arhitectural clasic și contemporan.
Le Corbusier (1887 – 1965) definește arhitectura ca fiind ”jocul savant, corect şi magnific al formelor reunite sub lumină”. Zorii civilizației urbane moderne ne-au lăsat o moștenire arhitecturală inestimabilă, geniul creator al sfârșitului de secol XIX oglindindu-se în edificii impunătoare ca formă, simetrie, artă ornamentală și utilitate, din care amintesc Universitatea și Ateneul Român, conceput la ora aceea ca un templu al științelor și artelor.
Oameni de geniu ai poporului român au contribuit la renașterea spirituală a Bucureștiului și a orașelor țării. Dacă la 1935 – Societatea Arhitecților Români inițiază sesiuni de lucru cu primarul general al Capitalei, „pentru a-i expune doleanțele arhitecților la chestiunile privitoare la lucrările de transformare și modernizare a Bucureştiului”, se pare că mileniul III aduce o stagnare și o detașare a arhitecților vizavi de necesitatea renovării și restaurării clădirilor care au contribuit și ele, în pragul dezvoltării economice, demografice și culturale a orașului, la redenumirea Bucureștiului în ”micul Paris”.
Plimbându-mă prin Bucureștiul zilelor noastre, am fost surprinsă să constat că în fața Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu și pe strada respectivă se află clădiri într-o stare deplorabilă de degradare. Răsfoind Revista Uniunii Arhitecților din România, nu pot să nu mă întreb unde este geniul arhitecților de odinioară!
Arhitectura ultimelor decenii din secolul al XX-lea a marcat trecerea de la neostalinism la național-comunism primitiv și a dus la degradarea limbajului expresiv în arhitectură și urbanism. După cutremurul din 1977 și după mutilarea Bucureștiului prin demolări și profanări ale monumentelor istorice din vremea comunismului, dezastrul urbanistic din București și din țară rămâne și azi o grea moștenire ce pare unanim acceptată de poporul român.
Personal nu sunt o împătimită a arhitecturii contemporane, căci ea mă duce cu gândul la îmbinarea unor cuburi sub puterea creatoare a minții unui copil ce încearcă să descopere diversele forme din spațiu, fără să știe ce va obține. Nu știu în ce stil arhitectonic se încadrează construcțiile din zilele noastre! Se aproprie foarte mult de cutiile de chibrite ale comunismului care au împânzit arterele orașelor din toată România în perioada industrializării României, dar clădirile cuburi suplinesc cumva lipsa aspectului unei opere de artă prin facilitățile pe care le aduc. Și iată-ne ajunși în pragul arhitecturii neconvenționale, cea care nu mai are nimic în comun cu simetria și cu infinitatea punctelor de reper în armonie deplină, azi rod al descătușării unor eu-uri pierdute într-o lume aflată în continuă agonie după material și mai puțin după spiritual, în opinia mea.
Dacă ar fi să aleg din oferta de proiecte case, ținând cont că o casă modernă înseamnă asigurarea confortului prin compartimentare și dotare la standarde, aș alege proiect casă modernă P+1 Cala, dar doar cu condiția ca rezistența clădirii să permită amenajarea unei grădini pe acoperișul spațiului de locuit. Cu ajutorul unui designer peisagist, casa ar putea deveni casa de vis, casă de vacanță la mare. Nu pot decât să visez… 90.000 de euro nu sunt la îndemâna oricărei persoane! Rămân la ideea mea și cred că ea poate fi demonstrată, prețul materialelor de construcții și al serviciilor sunt supradimensionate. Mai întâi de toate, îmi trebuie terenul. Explozia prețurilor în domeniul terenurilor de construcții este și ea un impediment. Să zicem că am câștigat la Loto, deși nu cred în câștigurile facile. Îmi doresc o casă la mare și am bugetul necesar. Nu mă complic să fac eu planuri. Aș apela imediat la un proiectant specializat, nu înainte de a studia oferta și referințele firmelor din domeniu, din țară cât și din străinătate. Am bani, deci vreau cei mai buni arhitecți.
Pentru casele din oraș, prefer și ador arhitectura clasică, cea care îmbină formele într-o armonie perfectă…