INCREDIBIL! Nu m-aș fi gândit vreodată că preoții plătesc biruri către BOR!
Un loc de veci 1400 de euro și banii aceștia nu sunt folosiți pentru într-ajutorarea persoanelor nevoiașe, ci pentru a asigura luxul și opulența preaînalților bisericii ortodoxe.
În opinia mea, statul român trebuie să impoziteze BOR și toate veniturile din serviciile bisericii, inclusiv vânzarea obiectelor de cult sau să verifice folosirea acestor venituri în scopuri caritabile. Cred că BOR trebuie să-și administreze bunurile, asemeni stareților din mănâstiri, și să nu primească niciun ban de la statul român. Să impună o taxă de cult pe cap de locuitor și să muncească tot ce au în patrimoniu.
Noi am înțeles autonomia și descentralizarea, în toate domeniile de activitate, ca fiind un permis ce legitimează hoția. Incredibil!
Justiția din România ar trebui să se autosesizeze. Toți patriarhii ar trebui să fie anchetați, pe baza mărturiilor existente! Să dai un preot afară din parohia pe care a ridicat-o cu banii enoriașilor, pe un pământ cedat de unul dintre ei, mi se pare apogeul tupeului sub cupola bisericii. Bine, tupeu au toți cei ce ne conduc și, nefiind control veritabil, ne râd în față toți incompetenții.
Noi am fost educați să ascundem gunoiul sub preș și iată consecințele. Trebuie să învățăm să sesizăm neregulile, altfel ne vom zbate ca peștele pe uscat, în timp ce alții huzuresc pe seama PROSTIE NOASTRE!

Eu cred că este nevoie să desființăm toate instituțiile statului, rând pe rând, pentru a le reînființa și reorganiza din temelii, astfel încât să fie UTILE, pentru a ne face viața mai bună.
Azi, pe stradă, eu nu puteam respira nici din cauza mirosurilor pestilențiale emanate de gurile de canal. Nu știu cine răspunde de canalizarea orașului Drobeta Turnu Severin! Dacă răspunde cineva, este foarte ușor să scrie un proiect pe bani europeni și să facem ce au făcut împărații Franței în vremea domniei lor.
Nu știu ce fac cei de la SECOM, furnizorul de apă. Ce fac cei din birouri. Doar plimbă hârtii, cu siguranță.
Cine răspunde de mediu și de aspectul clădirilor din oraș. Uscăciunea și buruienile fac ca aspectul orașului să fie dezolant în cartierele sale. Primarul Marius Screciu doarme, asta este clar. Dorm și consilierii locali. Doarme și toată intelectualitatea orașului, atât cât o mai fi… Toată țara doarme, în frunte cu aleșii care și-au demonstrat din plin incompetența.
De curând am trecut pe lângă ștrandul Cremma Sunny Beach. Lângă gard, de luni bune, gunoiul tronează și în interior și în exterior, iar mirosul este unul insuportabil. Toți cetățenii care trec pe acolo privesc cerul, probabil, și mai cred că au și nasul înfundat. Ce fac cei de la SANEPID și Direcția de Sănătate Publică? Sigur, avem așa ceva, dar doar pe hârtie…
Și pot continua la nesfârșit!
Muncitorii de la drumuri și poduri nu au echipamente de protecția muncii. Nici cei din construcții. Oamenii nevoiași caută prin coșurile de gunoi ca să adune PET-uri, cei de la social sunt puși să plimbe un coș de gunoi pe stradă. HAOS!
Acceptăm să trăim într-o țară în care totul este la pământ, fără să luăm atitudine!
Nu avem școli la standarde și nu mai avem educație, nu avem spitale dotate, nu administrație locală și centrală competentă, nu economie, nu grijă pentru mamă și copil, nu avem drumuri la standarde, nici autostrăzi, nu avem transport în comun bine gândit, NIMIC din toate acestea. Avem niște oportuniști care trăiesc pe spatele poporului și poporul o duce din ce în ce mai greu.
PÂNĂ CÂND, mă-ntreb și eu ca prostul ieșit din starea generală de prostie…

Nu știu cum o să ieșim, ca națiune, din zona de bolnavi contagioși de delăsare și indiferență, timp în care ”aleșii” huzuresc pe seama prostiei noastre…
***Ieri, 20 august 2017, la sărbătoarea peșterii Topolnița, la Cireșu, nu era montată nicio eurotoaletă și nu exista nicio sursă de apă potabilă, pompa din zonă fiind nefuncțională. Drumul către peșteră era complet neamenajat. Niciun indiciu că te apropii de ea. Mergeam și din când în când întrebam pe cei ce o văzuseră dacă mai avem mult de mers. După 2 km de mers pe jos, căci nu le-a trecut prin minte să aducă niște biciclete pentru trasee montane, ajungeai însetat, dar nici o șansă să ai cum să-ți astâmperi setea, toți comercianții fiind pe platoul de sus, unde prețurile erau și ele de sărbătoare, ca la terasele ce preferă să stea goale cu adaos maxim, decât pline și cu adaos mic, ceea ce face ca noi să alegem varianta cea mai ieftină, mâncând pe stradă.
Mă tot întreb cât de mare poate fi diferența între prețul de producție și prețul de desfacere… Cred că avem nevoie de o lege prin care toți producătorii să stabilească prețul de desfacere, numai așa reușind să punem specula la zidul infamiei și să intrăm cu adevărat în atenția prestatorilor de servicii în domeniul alimentației publice…
Deci, berea 5 lei la cutie, apa 5 lei – 2l și 3 lei – 0,5l. Doza de suc 3 lei, sticla de suc 0,5l – 5 lei… Castelul gonflabil 5 min – 7 lei. Eu cred că fiecare primărie ar trebui să cumpere un astfel de castel gonflabil și prețul să fie 1 leu – 5 min. S-ar crea un loc de muncă și toți copiii ar fi fericiți.
*** Azi, 21 august 2017, iar m-am întânit cu mașina Brantner de colectat gunoiul menajer. Eu aproape că nu mai respir când o văd. Mirosul emanat este pestilențial și mă întreb cum rezistă angajații care colectează gunoiul menajer…
Ar trebui să existe un număr de telefon al sanepidului. Eu nu știu unde să mă ascund când mă întâlnesc cu mașina celor de la Brantner, care numai servicii ecologice nu prestează.
***În fața BRD era un bătrân cu picioarele amputate. De două luni de zile încă nu i-a venit pensia și omul cerșește…
Trebuie să existe un număr de telefon unde să putem anunța existența acestor situații, iar ministerul muncii ar trebui să aibă în atenție cazurile dificile, inclusiv colaborarea cu fundații pentru asigurarea unor proteze cât și cu organisme de voluntariat..
Și aș putea continua la nesfârșit…

PÂNĂ CÂND VOM RĂMÂNE INDIFERENȚI LA ANORMALUL DIN VIEȚILE NOASTRE?

Cu această epistolă, scrisă de fostul soț, m-a întâmpinat mama, după ce m-am întors de la Roma, respectiv București, în dimineața zilei de 14 august 2017, plecată fiind din data de 6 august..
Eu zic că sunt zeiță, nu zdreanță, pentru că întotdeauna am trăit frumos, chiar și când am fost complet nemulțumită de alegerile pe care le-am făcut.
Omul nu va avea nici o șanșă să fie îngropat la picioarele mele. ) Am scris cândva pe forumul educației că prefer incinerarea decât să știu că viermii și gândacii se plimbă pe corpul meu fără viață. Agreez ideea conform căreia din Univers am venit și în Univers mă întorc.
Cât despre schizofrenie, inexistența ei se poate demonstra în orice moment… Dacă, în România, gândirea a fost considerată boală, acest neajuns trebuie remediat urgent. 🙂
Și, dacă omul așteaptă să mor, are de așteptat vreo 50 de ani de acum încolo… 🙂 🙂 🙂

Aici este vorba de sacrificiu, deși nu am vrut să accept ideea aceasta mult timp, până am conștientizat-o. Am stat lângă un om cu care nu am avut nimic în comun, nici intelectual, nici hobby-uri, Am trăit frumos și în aceste condiții, dar să vii și să împroști un om onest este culmea ipocriziei.
Măcar am o dovadă certă a caracterului său…
Niciodată nu am bănuit că se chinuie din răsputeri să mă facă nebună. În decembrie 2014 a fost prima dată când mi-a spus că sunt schizofrenică, în fața unei pensionare, la tren. A fost gestul capital care m-a convins să nu mă mai întorc acasă. Apoi, în ziua divorțului amiabil, în sală, când am rămas singuri pentru câteva minute, mi-a spus aceleași vorbe.
Problema este că nu pot accepta să fiu călcată în picioare de un idiot, chiar dacă am trăit 23 de ani sub același acoperiș și de aceea fac public mesajul scris.🙂 🙂
În jurul acestui idiot s-au adunat alți idioți… Ilar cum se găsesc idioții!

O colegă mi-a sugerat să șterg epistola de pe contul meu de FB. Răspunsul meu a fost prompt.

Nu am de ce să șterg scrisoarea de pe pagina mea de FB. Elevii mei pot învăța din greșelile mele.
Omul m-a denigrat, fără ca eu să am habar, și a condus de așa manieră ițele încât alți idioți i s-au alăturat.
Faptele reprobabile au și consecințe, cu siguranță.
Nu am nimic de ascuns! Viața mea este o carte deschisă… Cine vrea învață ceva din experiența mea de viață, cine nu, nu.