Filmul, oglindă a ficțiunii sau a realității – trecută prin filtrul propriu al scenaristului, regizorului, echipei de montaj, poate educa și transmite cele mai frumoase sentimente și gânduri, dar, la polul opus, poate descătușa energii negative în forul interior al cinefililor, atâți câți or mai fi azi, știut fiind faptul că sediile fostelor cinematografe din România comunistă sunt în zilele noastre simple ruine, iar costul unui bilet face ca sălile de proiecție să fie aproape goale, datorită politicilor defectuoase de marketing.

Filmul, asemeni unei cărți, este un cărăuș al civilizației și al evoluției speciei umane, în pas cu știința și tehnica.

Fascinația cineaștilor pentru ficțiune a pus stăpânire pe lumea filmului. Inteligența cosmică artificială, creatoare a OZN-urile, folosește imponderabilitatea materiei și teleportarea devine posibilă într-o fizică cuantică nedemonstrată sau nedemonstrabilă. Ficțiune sau realitate, ideea teleportării este preluată și filmul pentru întreaga familie – „Jumanji: Aventură în junglă”, care va fi lansat în cinematografele din România în data de 29 decembrie 2017. Filmul este o comedie savuroasă care îți dă frâu liber propriei imaginații și curiozități, atât timp cât personajele trec într-o altă dimensiune prin intermediul unei console de jocuri. Acțiunea se petrece în mintea personajelor sau omenirea este la un pas distanță de noi descoperiri în domeniul legilor ce patronează Universul? Să domine inteligența artificială Universul, atât timp cât omenirea nu-și mai folosește propria inteligență? Să rămâi blocat într-o altă dimensiune, concretizată în planul percepției ca fiind o junglă în care la tot pasul te pândesc pericole iminente, este o experiență care sfidează realitatea și este mai mult de domeniul inconștientului în căutarea unei rațiuni de a trăi aventura și de a ieși din rutina zilnică. Vis sau ficțiune, putem merge pe urmele personajelor, interpretate de actori îndrăgiți ca Dwayne Johnson, Jack Black, Kevin Hart și Karen Gillan, în jurul cărora se cristalizează acțiunea trailer-ului „Jumanji: Welcome to the Jungle”.

Nu este ușor să fii captiv în junglă, în pielea unui personaj Jumanji. Cu siguranță, sub stres, ești mult mai dispus să cauți soluții la situații imprevizibile. În junglă nu prea ai timp să-ți plângi de milă și să analizezi cauzele care te-au adus în altă dimensiune total necunoscută. Trebuie să găsești soluții și, volens-nolens, devii capabil să-ți activezi toate resorturile interioare aflate în stare de latență în perioada de rutină zilnică. Jungla este un spațiu imprevizibil. Legea ei este foarte simplă: mori sau trăiești. Totul depinde de abilitățile tale de a face față unor situații care îți pun la orice pas viața în pericol. Ființe fără ființă interioară îți pot curma viața în orice moment. Pot infecta întreaga junglă cu o otravă care odată ajunsă în sânge produce implozia vaselor de sânge. Curajul, viteza și capacitățile extrasenzoriale sunt extrem de utile în aceste situații, dar nu sunt de ajuns. Dezintegrarea otrăvii la nivelul propriului corp cere ca mentalul să fie în armonie cu întreaga energie cosmică. Și, poți reveni în dimensiunea de unde ai plecat, folosind forța minții. O minte antrenată este o minte care te poate scoate din orice situație critică.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

Cum viața fără dragoste este ca o câmpie aridă, prin resorturi interioare nebănuite și chiar inconștiente, căutăm iubirea care să ne întregească aureola sufletului, știut fiind faptul că acolo unde ajunge iubirea totul capătă însemnătate.

Azi sunt un spiriduș. Am venit din prea înaltul cerului. Sunt curios dacă iubirea, darul suprem al zeilor pentru muritorii care au ca destin să ajungă în străfundurile ființei lor pentru a descătușa cea mai puternică energie ce le poate transforma viața într-un miracol, închizând astfel cutia Pandorei, mai are șansa să redevină fluidul vital al planetei.

Ce credeți că am găsit în casele în care am intrat ca o boare? Foarte multe cupluri sunt nefericite și își duc existența de pe azi pe mâine. De multe ori, căsătoria a devenit ca o afacere cu doi acționari. Deși nu-și mai oferă zâmbete, ci doar reproșuri și nemulțumiri, cei doi parteneri trăiesc într-o izolare interioară istovitoare pentru psihic și spirit. De multe ori, partenerii se afundă în găurile negre ale existenței, căutând fericirea în alt cămin, care în funcție de cât de consolidat este cedează sau rezistă ispitei ivite la orizont. Am întâlnit cupluri extrem de fericite în primii ani de căsnicie, apoi relația s-a deteriorat și iubirea și-a pierdut aripile, atât timp cât partenerii au uitat să-și ofere atenție unul altuia. Aș spune că acestea sunt cazuri nefericite, dar sunt cupluri care trăiesc adevărate drame, în care violența domestică și sărăcia nici nu le permit să vadă partea frumoasă a vieții, atât timp cât societatea nu pune accent pe educația pentru viața de familie și nu creează pârghii pentru câștigarea demnității prin muncă și pentru persoanele provenite din medii defavorizate. Am întâlnit și cupluri resemnate, în care partenerii și-au acceptat defectele unul altuia, fără încercarea de a și le corecta reciproc, purtând cu destoinicie o cruce a destinului ales chiar de ei. Să știți că am văzut și câteva cupluri fericite în anturaj și nefericite în realitate. Partenerii devin actori în societate și atât.

Cuplurile cu adevărat fericite dau din prea plinul iubirii lor semenilor și sunt din ce în ce mai puține.

Și cum nu m-am abținut, am urmărit comportamentul cuplurilor și înainte de a pleca de acasă cot la cot. Femeile independente financiar și educate acordă atenție aspectului exterior, oglindit în ținută și machiaj. Bărbații sunt aproape întotdeauna în așteptarea partenerelor care adesea mai au câte ceva de retușat. Nu prea am întâlnit bărbați care să-și schimbe pantofii cu cinci minute înainte de plecare, așa cum fac femeile. Ele își pot schimba total ținuta, în somația ultimelor ”cinci minute, dragă”, spre disperarea partenerelui. Femeile a căror viață este ca o povară nu au timp să se gândească la bluze de damă sau pantofi de damă. De multe ori își duc viața de pe azi pe mâine și bruma de venit o direcționează pentru creșterea odraslelor. Bărbații din medii defavorizate își îneacă amarul în alcool, fără să se gândească prea mult la ținuta lor, a soțiilor sau a copiilor.

În periplul meu prin viața oamenilor, am întâlnit și cupluri în care iubirea nu a murit, fiind întreținută flacăra prometeică a ei prin gesturi tandre și atenție reciprocă, înțelegere, respect și cultivarea pasiunilor comune și fără somația ultimelor ”cinci minute”. La polul opus, am întâlnit și cupluri cu parteneri complet nemulțumiți unii de alții, cel mai adesea soții nefiind de acord cu ținuta soțiilor lor, părându-le acesta a fi prea sofisticată, prea stridentă, prea colorată, astfel încât ultimile cinci minute se transformă într-un adevărat război al orgoliilor.

Am întâlnit și persoane preocupate excesiv de ținuta vestimentară, atât bărbați, cât și femei.

Între noi fie vorba, eu, spiridușul, nu prea agreez toate modelele de azi ale bluzelor și pantofilor de damă sau de bărbat. Creatorii de modă au simplificat totul și tinerii ce sunt încă finanțați de părinții lor aruncă uneori banii pe geam pe produse care nu au o estetică demnă de invidiat. Nici raportul calitate preț nu mi se pare favorabil pentru bugetul unei familii ce trăiește din venitul mediu.

”Creația este rodul prea plinului sufletului omenesc. Frumusețea sufletului se oglindește în frumusețea creației. Muritorii au uitat de sufletul lor, au uitat să caute iubirea în străfundul sufletului lor și uită să caute zilnic fericirea.” – spiridușul

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

George Chapman, poetul și dramaturgul ce a tradus în limba lui Shakespeare Iliada și Odiseea, opere scrise de Homer, afirma că întotdeauna căsătoria este opera destinului. Destinul este rodul deciziilor noastre, în opinia mea. Nu cred că, în cazul în care ar exista un Creator, acesta ne-ar lăsa la voia liberului arbitru, ancorați între bine și rău, suspendați într-un hău existențial în care, de multe ori, așteptăm să intervină pronia cerească pentru a aduce echilibrul și armonia în viețile noastre.

Destinul fiecăruia dintre noi este oglinda propriilor decizii. Destinele individuale conturează destinele națiunii căreia aparținem. Destinele națiunilor previzionează destinul omenirii.

Filosoful francez Auguste Compte, adept al pozitivismului, susține că progresul nu poate fi atins decât atunci când viețile noastre, linii scurte sau lungi intersectate la infinit prin infinite puncte coliniare, au ca repere în planul teluric iubirea și ordinea. Viețile în doi se construiesc cu inima și cu mintea. Eșecul este previzibil, când mintea se subordonează inimii sau invers. În sine, căsătoria este un pas uriaș spre împlinire sau, la polul opus, spre nemulțumire și este foarte important ca, trecând peste efervesența deciziei capitale, să previzionezi și șansa de a trăi zi de zi fericirea în doi.

Viața cot la cot sau frunte lângă frunte începe cu o provocare frumoasă, deloc de neglijat, dirijarea organizării evenimentului care va legaliza în fața divinității și a semenilor legătura… eternă. Intri într-un carusel al deciziilor, pentru ca rochia de mireasă, costumul de ginere, biserica, restaurantul, amenajarea sălii, muzica, meniul, transportul, cazarea să fie impecabile, iar suma momentelor din marea zi să fie de neuitat.

Totul ar merge strună dacă am avea în mediul online un catalog al tuturor firmelor care confecționează sau importă costume pentru miri. Tot în mediul virtual am putea avea și o listă a tuturor bisericilor și mânăstirilor care unesc cuplurile prin taina sfântă a căsătoriei și ar fi ideal să existe și o centralizare a ofertei tuturor restaurantelor din țară. La un click distanță am putea fi și de muzica de calitate, dacă toate formațiile și soliștii de muzică clasică, ușoară sau populară&lăutărească ar avea un clip de prezentare, pe un site comun. Cam greu cu crearea unor astfel de facilități pentru viitoarele cupluri.

Marea și muntele rămân destinațiile preferate ale cuplurilor ce-și permit financiar să iasă din perimetrul localității lor pentru a celebra unirea destinelor. Prietenii mei s-au decis să apeleze la serviciile unui salon de evenimente din Poiana Brașov. Organizarea evenimentului în Brașov are mii de beneficii. Invitații ies obligatoriu din rutina zilnică. Hotelul Royal este alegerea perfectă, o mică oază în împărăția munților.

Condițiile de cazare sunt excelente. Cele 10 apartamente de patru persoane, apartamentul de cinci persoane, cele opt triple și opt duble matrimoniale, camera twin și camera twin superior sunt elegant mobilate și dotate corespunzător. Cazarea este rezolvată, rămâne să vedem ce facilități financiare oferă hotelul pentru ocuparea tuturor apartamentelor.

Alegerea meniului nu este o sarcină ușoară. Prețul începe de la 200 de lei/persoană, cu băuturi în regim open-bar. Foarte importantă este eticheta la servire, iar asta depinde de ospătari și de șeful de sală. Arta servirii nu este deloc de neglijat și aproape că ea lipsește cu desăvârșire, uneori, în unitățile de alimentație publică. Ținuta ospătarilor va fi una impecabilă. Nu vor lipsi mănușile albe și, obligatoriu, zâmbetul care denotă plăcerea pentru meseria pe care și-au ales-o.

Cum la orice petrecere muzica dă tonul, prietenii mei s-au gândit să aibă ca invitați soliști de muzică populară&lăutărească și ușoară, dar și muzică clasică. Se tem că sonorizarea pentru acest gen de muzică nu va fi tocmai cum trebuie, dar au primit încurajări că totul va fi bine. Vor fi și momente comice. Va fi o nuntă spectacol de calitate… Va avea și o tematică multiculturală. Vor fi presărate obiceiuri și datini japoneze, aduse chiar de băștinași japonezi, asta în toate momentele de răsfăț culinar, căci am fost asigurați că gustul și aspectul bucatelor va fi desăvârșit, ca la un hotel care are stele Michelin.

Va fi o nuntă de neuitat!

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

Când nu mai găsești nimic a fi uluitor în caruselul existențial, devii un adult, de multe ori, nesuferit, obtuz, preocupat de mici ambiții, ros de anumite orgolii și te desprinzi astfel de lumea bucuriei șăgalnice și de candoarea vârstei în care nu pui preț decât pe zâmbetul celor din preajma ta. Undeva, acolo, în forul tău interior, copilul de odinioară te privește timid, timorat, sufocat de propria-ți maturitate, așteptând momentul prielnic să renască asemeni păsării Phoenix, să răspundă cu zâmbet la chipuri încruntate, să nu poarte ranchiună celor ce-l blamează, să aducă bucurie celor din jur fără să ceară nimic în schimb.

Redevin-o copilul de odinioară! Înconjoară-te de prieteni! Wu Xing îți redeschide porțile spre vârsta gesturilor spontane și dezinteresate, invitându-te, prin Share and Play, să dai frâu liber imaginației! Comandă în grup mâncare chinezească și lasă copilul de odinioară să întărească caracterul adultului de azi. Vei fi surprins să resimți vitalitatea celei mai frumoase vârste în aroganța vârstei actuale.

Totuși, nu poți deveni creativ peste noapte. Pentru a câștiga marele premiu un smartphone Huawei P10Lite,  înconjoară-te de prieteni și, obligatoriu, de copii. Vei fi surprins să constați cât de ingenioși sunt și, sigur, ei vor deveni un catalizator și pentru propria-ți imaginație. Într-o zi de toamnă ploioasă, în mijlocul prietenilor și al copiilor, reînvață să redevii copil! Cu siguranță, cu dragonul sau balonul zburător construit din cutiile Share and Play, copiii te vor duce imaginar pe întreg mapamondul, vor reînvia zânele și spiridușii și le vor cere ca toți copiii lumii să fie fericiți. Tu, adultul, ai uitat asta, pentru că ai uitat că ai fost copil! Ai uitat și să vezi copilul care se joacă în nămol sau moloz, care are drepturi doar pe hârtie și, în aceste condiții, tu te declari mulțumit că odrasla ta beneficiază de tot confortul. Share and Play ar putea ajunge într-o zi de toamnă ploioasă la copiii dintr-un sat uitat de Dumnezeu și emoticonurile vesele le-ar putea însenina pentru o clipa existența ancorată într-o lume nepăsătoare…

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

Avicenna, filosof, scriitor, medic și cercetător al naturii, știit de origine persană, denumit de arabi ”al treilea Aristotel”, găsise cafelei efecte terapeutice și o administra ca medicament. Se pare că etiopienii preparau chiar un fel de vin, prin fermentarea în apă a boabelor de cafea bine uscate. Pierdută undeva în timp, istoria cafelei ne aduce în prim plan, ca țară de origine a boabelor greu masticabile, Etiopia, situată în Cornul Africii. Prima cafenea din Europa a fost deschisă la Veneția, în anul 1672, iar în anul 1700 existau în Londra un număr impresionant de cafenele pentru acea vreme. Prima cafenea din lume a fost cafeneaua turcească, deschisă în anul 1453, după ce cafeaua a fost adusă la Constantinopol.

Se pare că licoarea magică care ne încântă diminețile acasă, la serviciu sau în timpul liber, indiferent pe ce continent am trăi, este cafeaua. Fie că este vorba despre ritualul de preparare al cafelei boabe sau al cafelei de tip monodoze, cafea la ibric, cafea la filtru, la espressor sau tonomat, aroma fină sau intensă și gustul rafinat și echilibrat al tipurilor de cafea cuceresc întreaga lume. Se pare că multe din momentele plăcute sau neplăcute din existențele noastre sunt trăite în aromă de cafea. Sunt persoane care consumă cafea în mod excesiv, devenind dependente de licoarea cu efecte stimulante care alungă pe moment  senzația de oboseala și  de somnolența și care, consumată în exces, poate duce în timp la stări nedorite ca tahicardie, nervozitate și insomnie…

Mă număr printre persoanele care pot trăi fără cafea sau, mai degrabă, mă număr printre persoanele care preferă ocazional cafeaua puternic aromată, concentrată, cu un gust și o aromă inconfundabile, fără a agrea cafeaua slabă, cafeaua ceai. O cafea la birou este un prilej de petrecere a unei pauze în preajma colegilor, un moment de răgaz și de comuniune în jurul unei idei pro sau contra. Mă tem că și cafeaua a devenit o rutină. Ea este asociată cu un viciu, fumatul, și devine un automatism, uneori.

Momentele cheie ale vieții le poți trăi în aromă de cafea, important este să găsești cea mai bună cafea și  să fii înconjurat de oameni cu preocupări ce depășesc limita rutinei zilnice.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

Un vechi proverb afirmă că temeiul sănătății și, în același timp, oglinda simțirii este curățenia. Misionarii secolelor XVIII și XIX predicau ”doctrina curățeniei”, considerând mizeria un păcat. Au fost și lozinci care au avut ca scop conștientizarea necesității curățeniei fizice, esențială și la fel de importantă ca și curățenia morală și spirituală. Louis Pasteur și alți cercetători au demonstrat că bolile sunt declanșate de agenți patogeni care se dezvoltă în mediile certate cu curățenia, ei deschizând drumul unor măsuri de ocrotire a sănătății publice fundamentate pe cercetări științifice. Nu s-a demonstrat încă științific că lipsa curățeniei morale și spirituale are și ea un impact asupra sănătății indivizilor, dar efectele sunt vizibile în comportamente distorsionate și haotice, în zilele noastre luând o amploare îngrijorătoare homosexualitatea, prostituția, pornografia și concubinajul. Curățenia gândurilor ne asigură echilibrul și pacea interioară, iar curățenia fizică, fie că este vorba despre cea corporală, a locuinței și a mediului, ne asigură starea de confort în tot și în toate acțiunile cotidiene.

Vorbind de curățenie, vorbim de igienă. Sunt reguli de bază care țin de igiena personală, de igiena locuinței, de igiena spațiilor publice și igiena factorilor de mediu.

În zilele noastre, încă putem vorbi de lipsa condițiilor care să asigure decența vieții și calitatea ei, în special în mediul rural, cu toate acestea se pare că incidența bolilor este mai mare în mediul urban decât în rural, ceea ce demonstrează că igiena mediului este precară. Cum de igiena spațiilor publice și a mediului răspund anumiți decidenți, de multe ori uităm să le cerem acestora îndeplinirea atribuțiilor și ne expunem aproape cu voie unor condiții precare de igienă.

Igiena corporală și igiena locuinței cad în atribuțiile fiecăruia dintre noi. Curățenia unei case este responsabilitatea tuturor celor ce locuiesc în ea. De la săpunul de casă, preparat din grăsime râncedă, azi am ajuns la tot felul de produse de îngrijire corporală, care mai de care mai frumos mirositoare, fie că este vorba de săpunul lichid, de gelul de duș, de șampon, de balsam, de creme și uleiuri esențiale.  Și paleta produselor pentru îngrijirea locuinței a cunoscut o amploare demnă de luat în seamă, furnizorii acestor produse fiind într-o competiție continuă pe segmentul raport calitate preț corect. Produsele Nufăr și Triumf, experti in curățenie, fac curățenia mai ușoară și sunt eficiente. Se pare că majoritatea românilor fac curățenie generală de două ori pe an, de Paște și de Crăciun. Italienii fac săptămânal sau în fiecare lună. Acum nu știu ce spun statisticile despre gradul de sănătate a celor două popoare, dar ar fi interesat de comparat anumite studii științifice.

Vin sărbătorile de iarnă! Pentru mine spiritul sărbătorior de iarnă vine odată cu reclama celor de la Coca-Cola, ce aduce în prim-plan chipul vesel și mulțumit al lui Moș Crăciun și sania cu reni, urmată de vagoane pline de sticle de Coca-Cola.

 Cu produsele Triumf și Nufăr, curățenia este o plăcere, chiar și pentru cei ce nu agreează să desfășoare astfel de activități. Și cum petele sunt la ordinea zilei, nici ele nu mai reprezintă o sursă de nemulțumire, atât timp cât Nufăr Scos Pete curăță repede și îndepărtează petele persistente de pe orice țesătură, indifertent de culoarea materialului.

Ceea ce este grozav pentru zilele noastre este faptul că au apărut firmele de curățenie. Din păcate costurile serviciilor sunt supradimensionate pentru veniturile medii din România și administrațiile locale nici nu au baze de date cu posibilii furnizori de astfel de servicii sau persoane cu pregătire în domeniu. Un bătrân singur se află în imposibilitatea de a-și menține locuința curată, atât timp cât nu mai are aparținători, de exemplu. Înarmată cu produsele de curățenie, voi apela la serviciile unei persoane suport pentru curățenia de iarnă.

În anul 1874 a apărut în România prima lege sanitară și ea viza organizarea sistemului sanitar, dar abia cu începutul secolului XX sistemul sanitar a fost capabil să aibă personal care să meargă la domiciul membrilor comunității locale pentru a constata respectarea condițiilor de igienă, obicei pierdut, se pare, în zorii mileniului III, în România membră a marii familii europene din anul 2007.

Dacă în anul 1100 auzisem de băi publice și în următoarele cinci sute de ani am construit patru, azi nici vorbă de așa ceva, dar există un procent al populației care își permite accesul la saloanele SPA, iar la polul opus avem sate fără canalizare și fără apă curentă, chiar fără curent, fără cabinete medicale stomatologice. Avem în piețe agroalimentare toalete publice contra cost și complet neigenice, iar de dușuri publice pentru oamenii străzii nici nu s-a auzit până acum, aceștia fiind sortiți să-și ducă zilele de pe azi pe mâine, emanând în jurul lor mirosuri insuportabile, până ajung într-un centru destinat oamenilor străzii sau la spital, atunci când gerul este năpraznic. Igiena se-nvață în condiții de igienă! Dacă igiena corporală este la standarde, iar igiena mediului este precară, ceva din educație lipsește cu desăvârșire, toate tipurile de igienă fiind obligatorii.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției Spring SuperBlog 2017.

Starea de bine depinde de foarte mulți factori. Starea de bine este oglinda sănătății fizice, psihice și mentale. Sănătatea fizică depinde de moștenirea genetică, dar și de obiceiurile alimentare și înclinația pentru mișcare. Sănătatea mentală este rezultatul efortului intelectual depus pentru a dezlega enigmele vieții prin conectare la izvorul cunoașterii, nu prin îngurgitare, ci prin operare cu cunoștințele descifrate. Sănătatea psihică depinde de stima de sine și de capacitatea fiecărui individ de a ajunge să opereze cu nivelul superior al conștiinței. Stima de sine este o aură care te poate deveni o rampă a lansării, dar și o pantă a de căderii în dizgrația anturajului. O stimă de sine înăscută atrage antipatii. O stimă de sine dobândită prin avere, printr-un mariaj reușit sau prin coaliții cu persoane care lucrează foarte mult cu nivelul inferior al conștiinței este mult mai ușor acceptată în societate decât o stimă de sine înăscută și dublată de alte calități pozitive, în opinia mea.

De multe ori ajungem la concluzia că haina îl face pe om. Aspectul este primul amănunt care ne atrage atenția la o persoană. Volens-nolens, prima dată vedem ținuta vestimentară și ea poate fi comună, obișnuită sau poate fi o ținută elegantă, ”la patru ace”, rar întâlnită în mediile sociale, deoarece rutina zilnică, grijile cotidiene și, de ce să nu o spunem, salariile mult sub nivelul UE, ne îndepărtează de una din cele mai frumoase preocupări, atenția pentru înoirea garderobei, lună de lună, cu haine în pas cu moda. Nevoia de bază pentru vestimentație există. Ofertă există, dar prețurile pentru ținute de vis depășesc cu mult veniturile unei familii. Și au apărut soluțiile de compromis, magazinele second-hand. Dacă porniți la pas prin orașele dumneavoastră, veți constata că la fiecare colț de stradă se află un magazin second-hand cu haine, chiar pantofi și ghete, exceptându-le deja pe cele de mobilier și electrocasnice.

Starea mea de bine psihic depinde în primul rând de tocurile pe care le port și de lacul de pe unghii. Nu este de neglijat nici coafura, nici croiala fustei sau a rochiei sau calitatea materialului din care sunt confecționate piesele vestimentare, accesoriile, parfumul, machiajul.

Oferta de rochii elegante și de sacouri și costume pentru bărbați este vastă, dar toate mi se par opera unui croitor zgârcit, dispus să taie materialul ca și cum ar fi un Hagi Tudose ce-și umple salteaua cu petece, astfel încât piesele vestimentare par cupite, fără o linie amplă a croielii. Pantofii și ghetele aduc elemente de distincție evidentă, dar și aici creatorii par a fi în pană de idei.

La unul din interviurile la care am luat parte, în București, elementul generator de disconfort la momentul acela erau doar cele zece kilograme acumulate în plus peste greutatea normală și surpriza pe care am avut-o ca în comisie să fie o persoană pe care o cunoșteam. La cel de-al doilea interviu, la CCD MH, aveam un disconfort stomatologic. Ținuta vestimentară trebuie să fie întotdeauna dublată de atitudine, în opinia mea. Sunt oameni care au două costume și le poartă zi de zi ca și cum ar avea costume confecționate de cei mai mari creatori de modă. La polul opus sunt oameni care au haine de firmă, dar nu au nicio vlagă socială, fiind încrezuți și aroganți.

Este foarte important să fii atent la ținuta vestimentară, dar este la fel de important să fii atent la atitudine, la comportament, la  maniere!

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

Ecuația economiei de piață universal valabilă pune semnul egal între cererea și oferta de servicii sau bunuri. Există o dinamică a cererii care este în funcție de nevoi, venituri și prețuri și astfel apare o dinamică a calității ofertei, volens-nolens. Am să folosesc un exemplu simplu. Toți indivizii au nevoie să meargă la frizer. Există nevoia. Ce propune piața serviciilor, în acest domeniu? Saloane elegante cu prețuri mari sau simple săli dotate cu un minim necesar, cu costuri mai mici și totuși nu atât de mici încât persoanele să nu găsească soluții ieftine.

Sunt vânzător într-un magazin ce comercializează produsele firmei Edifier, firmă care a depășit granițele Chinei, țara de origine, devenind în timp o organizație internațională cu piață de desfacere în America, Europa, Orientul Mijlociu și Asia-Pacific și am ca target creșterea cifrei de vânzări la sistemul audio S2000Pro, sistem care poate fi asociat foarte bine cu – avansul tehnologiei, design-ul deosebit și calitatea neîndoielnică.

Știu foarte bine că brandul Edifier este definit de pasiunea pentru sunet, pentru design și pentru calitate, rămâne ca prin politicile de marketing sistemul de boxe S2000Pro să ajungă la cât mai mulți împătimiți de claritatea sunetului, de tehnologia de sunet de ultimă generație, de design-ul clasic cu tendințe moderne, de calitate, într-un cuvânt.

Am beneficiat de formare în domeniul vânzării produselor firmei Edifier. De cunoștințele mele și de modul de a interacționa cu clienții depinde planul meu de vânzări lunar, salariul meu și, de ce nu, producția internă a firmei. Pentru că vremea reclamelor pe hârtie este în zorii decăderii ei, firma Edifier își promovează produsele prin panouri de reclamă electronice, în colaborare cu alte firme concurente. Firma este adepta sloganului ”Cel mai bun să ocupe podiumul!”… Datorită acestei tip de reclamă, ușor de gestionat de la distanță și în pas cu tehnologia, magazinul este plin de curioși, curioși care vor să se convingă de design-ul noului produs, cât și de îmbinarea armonioasă a sunetului cu tehnologia la sistemul de boxe S2000Pro, un sistem elegant și luxos. Blaturile originale de mesteacăn adaugă accente de calitate care se pliază pe orice decor. Boxele au multiple conexiuni optic, coaxial, aux, balance și Bluetooth, iar sistemul este prevăzut cu patru presetări: vocal, monitor, clasic și dinamic. OK! Cât de util este un sistem audio? Câți cumpărători credeți că pot atrage? Câți clienți au un home cinema acasă și câți tineri își pot permite un sistem de boxe de ultimă generație?

Sistemele audio sunt imperios necesare în spațiile destinate publicului, în restaurante, școli, instituții de stat sau private, în cadrul organizării unor evenimente ce impun amplificarea sunetului și sunt mai puțin folosite la domiciliu, cu atât mai mult dacă locuința are un minim de 50 de metri pătrați, condiții care nu permit experiențe acustice excelente, la puterea de 130 watt, folosind un bass de 5.5” cu diafragma din aluminiu, așa cum este prevăzut sistemul de boxe S2000Pro. Pentru acasă, rămân o soluție viabilă BOXELE 2.0 EDIFIER, RMS: 4W (2W x 2), bass reflex port, USB power, black “R12U”. Sistemul audio S2000Pro, dacă ajunge pe mâna unui tânăr pus pe șotii, poate trezi un cartier întreg! La sistemele audio, oferta este mai dinamică decât cererea!

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

Consider că suntem un popor cu un ușor retard pe toate planurile…

În timp ce noi strângem bani să ridicăm biserici peste biserici, fie ele și catedrale ale neamului, în detrimentul unor lăcașe de cult de o valoare inestimabilă ce sunt lăsate azi în voia degradării, ei bine, americanii construiesc parcuri bucată cu bucată, din fonduri publice și private, cu susținere financiară din partea Guvernului cât și a cetățenilor și permit tinerilor din lumea întreagă să le cunoască cultura și istoria.

Experiența americană într-un program  Work and Travel Vacante Speciale este foarte tentantă din punct de vedere al obiectivelor turistice și mai puțin atractivă din punct de vedere al ofertei locurilor de muncă, dar visul american se poate concretiza mult mai ușor azi decât odinioară. CND Vacanțe Speciale, prin programul work and travel, program de schimb cultural internațional al SUA, aduce mai aproape de orice tânăr tărâmul descoperit de Cristofor Columb, tărâm care a fascinat mii de oameni de-a lungul secolelor și el poate deveni un program care să ofere oportunități de studiu și de muncă studenților din întreaga lume, pe oricare din continentele mapamondului, în contextul granițelor unanim deschise, știut fiind faptul că hotarele unei țări sunt linii imaginare și invenții umane pentru delimitarea spațiului și a proprietății.

Job work and travel oferă șansa studenților de a descoperi America, de a interfera cu cultura americană, de a călători prin locuri de neuitat și de a munci pe perioada vacanței de vară, câștigând experiență în toate aceste domenii. Orice student la zi al unei facultăți acreditate poate ajunge în SUA pentru un schimb cultural de muncă și călătorie, pe o perioadă de patru luni.

Dacă ești student, nu rata oportunitatea de a vizita America, o țară care nu uită să viseze și să-și concretizeze visele în realitate!

Poți vizita Parcul National Great Smoky Mountains, aflat la granita dintre Tennessee si Carolina de Nord, construit pe vatra indienilor Cherokee, strămutați la est de Mississippi River, la vremea respectivă. Parcul a fost  deschis turiștilor din întreaga lume la data 15 iunie 1934 și are și un patron spiritual, începând cu anul 1940,  pe presedintele care a deținut patru mandate consecutive la Casa Albă, pe Franklin Delano Roosevelt. Parcul păstrează încă viu spiritul triburilor vechi Appalachia,  Traseul Appalachian întinzându-se de-a lungul a peste 70 de mile din suprafața rezervației naturale intrate în Patromoniul Mondial UNESCO în 1983.

Dacă vrei să vezi ursi grizzly, reni si elani și natură sălbatică, vizitează Denali National Park, atracția principală a statului Alaska. Ai zeci de opțiuni de petrecere a timpului liber, cele mai tentante fiind plimbarea cu barca pe Nenana River si zborul in jurul celui mai înalt vârf al Americii de Nord, McKinley.

Dacă ai ajuns la o companie din SUA care oferă locuri de muncă studenților internaționali, nu trebuie să ratezi, în timpul liber, monumentul memorial ce înfățișează pe cei mai temerari președinți reformatori ai SUA, George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln și Theodore Roosevelt, sculptați în Muntele Rushmore.

Work and travel pentru studenti este o oportunitate și pentru tine, studentule iubitor de cunoaștere! La revenirea în țară, poți compara cultura și civilizația poporului american cu a propriului popor și mai ales cultura idealurilor, la care se pare că noi suntem corigenți.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

În țările dezvoltate ale Europei, franciza reprezintă cea mai răspândită formă de antreprenoriat. Există sute de oportunități de afaceri sub forma francizelor de succes și pentru antreprenorii din România.

Prin intermediul francizelor, brandurile internaționale au ajuns în România. Ideile de afaceri sunt centrate în jurul educației (grădinițe și școli), desfacerii (magazine de retail), servicii (cafenele, spălătorii, restaurante, hoteluri), cosmetică și îngrijire (saloane de înfrumusețare), mișcare (săli de sport).

Este salutară ideea care susține, începând cu anul 2017, finanțarea antreprenorilor, pentru a deschide o afacere în franciză, prin programul Startup Nation Romania. Aș prefera o franciză start-up, o franciză pe care să o construiesc eu de la zero, dar găsesc atractivă și franciza Patiseria Tineretului, franciză ce ar putea ajunge în toate orașele țării și în curtea tuturor școlilor și liceelor, cu atât mai mult cu cât este o franciză autohtonă care își propune și implicarea activă în proiecte de responsabilitate socială sau proiecte educaționale. De ce în curtea liceelor? Probabil nici nu ar fi posibil, fără hârtii și aprobări de la Primărie, dar în toate pauzele elevii ies din spațiul școlii și merg la magazinele stradale sau hipermarket-uri, dacă nu se opresc cumva mai întâi în fața școlii să fumeze nestingheriți de nimeni o țigară. De cele mai multe ori întârzie la ore, ceea ce face ca spațiul școlii să fie un du-te vino și după ce clopoțelul a sunat. Unii dintre elevi își savurează produsele cumpărate chiar în timpul orei, uneori discret, alteori fără jenă, uitând de regula bunului simț. Patiseria Tineretului ar putea amenaja în curtea fiecărui liceu un spațiu pentru servirea produselor comercializate, astfel încât elevii să nu mai mănânce în sala de clasă, la colțul străzii sau pe holurile liceului.

Când spunem franciză, spunem brand înregistrat și protejat, model de succes testat în timp prin calitate demonstrată, prin politică și obiective îndreptate spre client. O franciză de acest tip ar putea doborî pe micii producători din piața locală, dar ar putea și să-i provoace la competiție loială, astfel încât să apară o nouă franciză autohtonă cu adresabilitate liceenilor și nevoilor lor de alimentație sănătoasă.

O altă franciză care ar putea ajunge în spațiul școlilor este franciza Logiscool, o franciză care-i învață pe copii și pe adolescenți programare pe calculator, pregătindu-i pentru noile meserii ale viitorului, prin programe de after-school și tabere de vară.

Pentru a profita din plin de avantajele unei francize aș apela la serviciile de asistență pentru înțelegerea particularităților afacerii și definirea așteptărilor.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

 ”Cărțile sunt glasuri eterne în spațiu” – Alexandru Vlahuță.

Răsfoind titlurile cărților din biblioteca online a Editurii RAO, am ajuns la concluzia că nu am un personaj anume preferat, ci în fiecare carte pe care am citit-o m-am identificat cu fiecare protagonist ce a dat viață firului narativ al scrierii, suprapunând peste planul real sau ficțional al cărții propriul meu algoritm de gândire, judecând, analizând profilele psihologice creionate de autor și interpretând interferențele conjuncturale asupra destinului personajelor și al romanului, încercând să interceptez mesajul celui ce din prea plinul minții sale a lăsat moștenire secolelor prezente și viitoare capodopere literare nemuritoare. Este aproape imposibil să nu te atașezi emoțional de personajul în jurul căruia se naște intriga unui roman.

Sunt foarte multe personaje alături de care am trăit empatic datorită talentului scriitorilor de a creiona profile psihologice, situații comice sau tragice, cadre istorice, descrieri în amănunt ale unor secole, căderi și preamăriri ale indivizilor sau națiunilor. Unul din romanele care evidențiază primitivismul secolelor apuse, aducând în prim plan și puterea bisericii de a condamna la moarte, prin sânzurare în piața publică, fără drept de apel, pe cei suspecți de a încălca legea, și chiar de a folosi forțele oculte, este Notre Dame de Paris, scrisă de același autor al romanului Mizerabilii, Victor Hugo. Personajul al cărui destin a fost funest și impresionant – Esmeralda, nedespărțită de Djali, căprița cu care încerca să impresioneze publicul pauper adunat în fața impunătoarei catedrale Notre de Paris, roman a cărei acțiune se desfășoară la sfârșitul secolului XV și începutul secolului XVI, în Parisul Evului Mediu, este personajul al cărui destin a fost frânt datorită unor cutume ale secolelor trecute și este personajul alături de care am râs, am plâns și am deplâns destinul său implacabil.

Esmeralda nu a avut șansa să citească. Tinerii zilelor noastre au această oportunitate, dar foarte puțini profită de ea.

Oare, ce carte i-ar place Esmeraldei? Bâlciul deșărtăciunilor, în care întâlnim antieroi notorii și oameni ai mizelor mărunte? Poate doar pentru a înțelege că banii și puterea nu conduc neapărat la fericire sau mulțumire sufletească…

Cartea 1001 de zile care au schimbat lumea ar putea-o edifica asupra reperelor de care s-a folosit omenirea pentru a înțelege și schimba cursul istoriei, incidentele memorabile și evenimentele dezastruoase fiind doar rodul deciziilor umane concretizate în fapte, peste care se suprapune indubitabil forța naturii…

Esmeralda ar avea o paletă largă de opțiuni în consolidarea culturii sale literare, având la dispoziție catalogul editurii RAO, cu titluri noi și titluri vechi.

Cu siguranță Esmeralda și-ar dori să găsească în spațiul virtual toate cărțile ce au adus lumina cunoașterii în evoluția speciei umane, recenziile acestor cărți și biografiile autorilor lor..

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

Fiecărui secol îi corespunde un stil care se oglindește în arhitectură, în artă și în modă, toate fiind forme de expresie ale sinelui cultivat prin educație. Renașterea italiană se presupune a fi izvorul primelor manifestări ale modei, poziție revendicată și de alte țări civilizate ca Franța, Spania și Anglia. Rochia Empire, care prin croială demarca talia de sub bust, a fost  impusă în societatea elevată a Franței de Josephine, soția lui Napoleon Bonaparte. De la pălării ca turlele bisericii, la bonete, rochii lungi și juponul pe cercuri, la rochia pe corp și cloș, la apogeul Belle Epoque – cu decolteuri largi și tone de mătase, moda a trecut brusc la un alt stadiu. După primul război mondial, rochia s-a scurtat și corsetul a fost scos complet din uz. În anii ’20 femeile renunțaseră deja la ținutele și coafurile sofisticate, apelând la ținute practice, simple, de inspirație masculină, ca taiorul. Coco Chanel a deschis o nouă eră în modă, cu multă libertate în expresia vestimentară, oglindită în modă prin fuste scurte, machiaj și accesorii.

Bumbacul, inul și lâna, satinul, catifeaua și mătasea au avut epoca lor de glorie. În anii ’30 veselia cromaticii vestimentare era acceptată în partea a doua a zilei, dimineața având trecere culorile închise. De la mânecile bufante și pernuțele pentru umeri, la umeri goi și talie de viespie, fuste largi și vaporoase până sub genunchi și accesorii feminine, în anii ’60 ținutele ajung să fie extrem de simple. Sotia fostului președinte american John F. Kennedy, Jacqueline Onassis, a impus moda  jachetelor ușor cambrate și trenciurile cadrilate. Moda zilelor noastre o datorăm în bună parte anilor ’70, care au adus în prim plan moda hippie. Urmează apoi fustele foarte scurte, colanții, tricourile cu un umăr gol, spiritul nonconformismului acaparând lumea modei până în zilele noastre

Cu siguranță  eleganta este mai mult o chestiune de personalitate, decât de moda unui deceniu sau an.

Care este moda începutului de mileniu III? Putem vorbi de linii de modă cu adresabilitate pentru tineri, adulți sau vârstnici? Putem vorbi de impunerea unui stil prin grație, eleganță și disticție, exceptând casele regale și mediile diplomatice? Care este moda impusă de designerii vestimentari pentru ținuta străzii? De multe ori nu exprimăm nimic prin felul în care ne îmbrăcăm și modul în care trăim. Să devenim proprii noștri designeri vestimentari? Aveam o astfel de pasiune, cu ani în urmă. Îmi modificam singură fustele, tăiam rochiile, le ajustam. Pentru că într-una din zile, în plină zi, pe o stradă cu canalizări care nu făceau față ploii torențiale, un autovehicul a trecut în viteză și m-a împroșcat de sus până jos, a trebuit să renunț la paltonul deschis la culoare, după ce am încercat să-l modific, înlăturând partea care îmi aducea aminte de un Dalmațian. Cu și  mai mulți ani în urmă am modificat un palton de bărbat și l-am purtat o iarnă întreagă. Cu cele mai simple piese vestimentare, cordonul, cravata sau eșarfa, în situații limită, îmi prind părul în zilele toride sau la duș, îmi las telefonul în pantofi sau pot să-i folosesc chiar să bat  un cui. #WeAreTheAnswear

Eleganța fără maniere este ca un măr frumos în exterior și stricat în interior. Moda fără o linie a eleganței vizibilă pe stradă este aproape inutilă. Se pare că totul izvorăște din mintea educată: eleganța, distincția, manierele, simplitatea și respectul pentru calitate…

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

Purtând numele zeului Marte, a patra planetă de la Soare poate deveni în timp planeta războinică, pentru că întreg spiritul muritorilor poposește în focul iadului, iar, într-un final, spiritul, deliberat complet de viața pământeană, cu greu purificat, rămâne ancorat pe planeta roșie, deoarece spațiul cosmic este perturbat continuu de experimente ce nu permit undelor pure să ajungă la sursa primară, la zeul solar, și nici reîntoarcerea lor pe pământ cu viteză mai mare decât viteza cu care își pierd muritorii energia pură cu care sunt investiți la naștere nu este posibilă. Universul caută și găsește soluții, în aceste condiții. Energia pură, captivă pe planeta Zeului Războiului,  este constrânsă să se materializeze sub forma unor corpuri fizice diforme, care, prin teleportarea materiei organice și prin accesarea tuturor nivelelor de inteligență ale secolelor apuse,  crează halo-ul unor nave supersonice imateriale, care brăzdează discret cerul în căutarea unor energii umane ce păstrează candoarea ființei neatinse de relele din cutia Pandorei.  Marțienii privesc cu uimire cum Planeta se scufundă într-o existență anostă, fără niciun echilibru între ființele telurice și între acestea și Univers, fără ca locuitorii planetei să mai fie interesați de forța intelectuală a secolelor apuse și de reîntregirea ei.

„Dincolo de orizont”, filmul science fiction care va ajunge pe marile ecrane ale cinematografelor din toată țara odată cu ziua premierii,  în data de 3 noiembrie 2017,  având în distribuție actori cunoscuți, ca Frank Grillo, aduce în prim plan furia dezlănțuită a extratereștrilor care, din dorința de a păstra unicitatea Planetei ce menține viața prin suflul, îmbinarea și sincronizarea energiei cosmice cu materia organică, răpesc și atacă muritorii.  „Beyond Skyline”  poate fi privit ca un semnal de alarmă subliminal asupra viitorului planetei. Atât timp cât ne depărtăm de cunoaștere, bine, frumos și adevăr, poate începe agonia pe Terra, prin care forme de energie superioară tind să ne anihileze propria energia pentru a o reactiva și reconecta la energia primară, chiar dacă asta ar însemna decimarea vieții pe planeta pământ.

Când ești pus față-n față cu o altă civilizație, complet neprietenoasă, aproape nu mai ai timp să te gândești la cauze, ci doar la soluții. Ca să lupți împotriva unei specii absolut necunoscute este un soi de sinucidere curată. Luptele, întotdeauna, se termină cu pierderi de vieți. Dacă aș fi detectivul Mark Corley, aș lua legătura cu Departamentul Zamolxe România și oameni cu capacități paranormale și câmpuri energetice antrenate să lucreze pe mai multe frecvențe ar putea aplana conflictul între pământeni și marțienii captivi pe Marte, conflict declanșat doar pentru simplul motiv că oamenii cheltuie sume fabuloase pentru studierea cosmosului și mult mai mici și neuniform distribuite pe Terra pentru educație.

P.S: Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.