Un vechi proverb afirmă că temeiul sănătății și, în același timp, oglinda simțirii este curățenia. Misionarii secolelor XVIII și XIX predicau ”doctrina curățeniei”, considerând mizeria un păcat. Au fost și lozinci care au avut ca scop conștientizarea necesității curățeniei fizice, esențială și la fel de importantă ca și curățenia morală și spirituală. Louis Pasteur și alți cercetători au demonstrat că bolile sunt declanșate de agenți patogeni care se dezvoltă în mediile certate cu curățenia, ei deschizând drumul unor măsuri de ocrotire a sănătății publice fundamentate pe cercetări științifice. Nu s-a demonstrat încă științific că lipsa curățeniei morale și spirituale are și ea un impact asupra sănătății indivizilor, dar efectele sunt vizibile în comportamente distorsionate și haotice, în zilele noastre luând o amploare îngrijorătoare homosexualitatea, prostituția, pornografia și concubinajul. Curățenia gândurilor ne asigură echilibrul și pacea interioară, iar curățenia fizică, fie că este vorba despre cea corporală, a locuinței și a mediului, ne asigură starea de confort în tot și în toate acțiunile cotidiene.

Vorbind de curățenie, vorbim de igienă. Sunt reguli de bază care țin de igiena personală, de igiena locuinței, de igiena spațiilor publice și igiena factorilor de mediu.

În zilele noastre, încă putem vorbi de lipsa condițiilor care să asigure decența vieții și calitatea ei, în special în mediul rural, cu toate acestea se pare că incidența bolilor este mai mare în mediul urban decât în rural, ceea ce demonstrează că igiena mediului este precară. Cum de igiena spațiilor publice și a mediului răspund anumiți decidenți, de multe ori uităm să le cerem acestora îndeplinirea atribuțiilor și ne expunem aproape cu voie unor condiții precare de igienă.

Igiena corporală și igiena locuinței cad în atribuțiile fiecăruia dintre noi. Curățenia unei case este responsabilitatea tuturor celor ce locuiesc în ea. De la săpunul de casă, preparat din grăsime râncedă, azi am ajuns la tot felul de produse de îngrijire corporală, care mai de care mai frumos mirositoare, fie că este vorba de săpunul lichid, de gelul de duș, de șampon, de balsam, de creme și uleiuri esențiale.  Și paleta produselor pentru îngrijirea locuinței a cunoscut o amploare demnă de luat în seamă, furnizorii acestor produse fiind într-o competiție continuă pe segmentul raport calitate preț corect. Produsele Nufăr și Triumf, experti in curățenie, fac curățenia mai ușoară și sunt eficiente. Se pare că majoritatea românilor fac curățenie generală de două ori pe an, de Paște și de Crăciun. Italienii fac săptămânal sau în fiecare lună. Acum nu știu ce spun statisticile despre gradul de sănătate a celor două popoare, dar ar fi interesat de comparat anumite studii științifice.

Vin sărbătorile de iarnă! Pentru mine spiritul sărbătorior de iarnă vine odată cu reclama celor de la Coca-Cola, ce aduce în prim-plan chipul vesel și mulțumit al lui Moș Crăciun și sania cu reni, urmată de vagoane pline de sticle de Coca-Cola.

 Cu produsele Triumf și Nufăr, curățenia este o plăcere, chiar și pentru cei ce nu agreează să desfășoare astfel de activități. Și cum petele sunt la ordinea zilei, nici ele nu mai reprezintă o sursă de nemulțumire, atât timp cât Nufăr Scos Pete curăță repede și îndepărtează petele persistente de pe orice țesătură, indifertent de culoarea materialului.

Ceea ce este grozav pentru zilele noastre este faptul că au apărut firmele de curățenie. Din păcate costurile serviciilor sunt supradimensionate pentru veniturile medii din România și administrațiile locale nici nu au baze de date cu posibilii furnizori de astfel de servicii sau persoane cu pregătire în domeniu. Un bătrân singur se află în imposibilitatea de a-și menține locuința curată, atât timp cât nu mai are aparținători, de exemplu. Înarmată cu produsele de curățenie, voi apela la serviciile unei persoane suport pentru curățenia de iarnă.

În anul 1874 a apărut în România prima lege sanitară și ea viza organizarea sistemului sanitar, dar abia cu începutul secolului XX sistemul sanitar a fost capabil să aibă personal care să meargă la domiciul membrilor comunității locale pentru a constata respectarea condițiilor de igienă, obicei pierdut, se pare, în zorii mileniului III, în România membră a marii familii europene din anul 2007.

Dacă în anul 1100 auzisem de băi publice și în următoarele cinci sute de ani am construit patru, azi nici vorbă de așa ceva, dar există un procent al populației care își permite accesul la saloanele SPA, iar la polul opus avem sate fără canalizare și fără apă curentă, chiar fără curent, fără cabinete medicale stomatologice. Avem în piețe agroalimentare toalete publice contra cost și complet neigenice, iar de dușuri publice pentru oamenii străzii nici nu s-a auzit până acum, aceștia fiind sortiți să-și ducă zilele de pe azi pe mâine, emanând în jurul lor mirosuri insuportabile, până ajung într-un centru destinat oamenilor străzii sau la spital, atunci când gerul este năpraznic. Igiena se-nvață în condiții de igienă! Dacă igiena corporală este la standarde, iar igiena mediului este precară, ceva din educație lipsește cu desăvârșire, toate tipurile de igienă fiind obligatorii.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției Spring SuperBlog 2017.