Facultatea de Psihologie și Științele Educației -Departamentul ID, CREDIS

Universitatea din București

Master – Management Educațional

CURS -Noțiuni de drept administrativ, deontologie, relații publice si protocol –

Prof. dr. univ. Oana IUCUTEMA

Actul administrativ școlar

Organizarea unui eveniment școlar

Student master: Liliana GRECU, anul II

Sesiune de restanțe

An școlar 2017-2018

Actul administrativ școlar (o diplomă de bacalaureat)

Diploma de bacalaureat, asemeni Certificatelor, deciziilor de pensionare, permiselor de conducere și diplomelor de diferite tipuri.este un act administrativ individual prin care se atribuie un statut personal. Diploma de bacalaureat este un act administrativ școlar.

Articolul 25 din Legea Educației nr. 1 din 20011 prevede că învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar, învăţământul secundar inferior şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior.

Învăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă.Formarea profesională în scopul obţinerii unei calificări se organizează prin învăţământul profesional şi tehnic, parte a sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, şi prin formarea profesională a adulţilor. Învăţământul dual este o formă de organizare atât a învăţământului profesional şi tehnic, cât şi a formării profesionale a adulţilor, cu caracteristici specifice celor două tipuri de formare.

Art. 31, (1) Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real; b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului; c) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogicArt. 32, (3) Absolvenţii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor

Art. 68. (1) Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare a elevului: a) competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale; b) competenţe de comunicare în limbi străine; c) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie; d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere; e) competenţe sociale şi civice; f) competenţe antreprenoriale; g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală; h) competenţa de a învăţa să înveţi.

Art. 77, (1) Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat.(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susţine examenul naţional de bacalaureat(3) Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii. Regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar este prevăzut într-un regulament special, aprobat prin OM nr. 3844/2016 din 24 mai 2016.În România, asemeni în UE, actul de studiu care atestă finalizarea de către titular a unui nivel de învățământ este un document oficial de stat, cu regim special. Din 2015, actele de studii care se emit în sistemul național de învățământ preuniversitar, la absolvirea învățământului secundar superior sunt: Diplomă de absolvire a liceului însoţită de foaia matricolă parte a portofoliului; Diplomă de bacalaureat, însoţită de foaia matricolă parte a portofoliului educaţional;sau: Diplomă de bacalaureat – secţia bilingvă francofonă, însoţită de foaia matricolă parte aportofoliului educaţional;Și, în cazuri speciale: Diplomă de merit, pentru absolvenţii care au promovat toate clasele din intervalul IX -XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obţinut media 10;Toți absolvenții primesc:Certificatul de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română însoţit de suplimentul descriptiv al certificatului;sau Certificatul de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba maternă însoţit desuplimentul descriptiv al certificatului;Certificatul de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională însoţit desuplimentul descriptiv al certificatului;Certificatul de competenţe digitale însoţit de suplimentul descriptiv al certificatului;Iar elevii de la liceele tehnologice intră în posesia unui Atestat de competenţe profesionale; Există și:Atestat de competenţe lingvistice; Problema este că sunt școli unde elevii plătesc cartoanele pe care sunt tipărite diplomele și certificatele. Nu înțeleg de ce se eliberează trei certificate de competențe, atât timp cât competențele sunt editate pe spatele diplomei. Par a fi inutile…

ART. 10 (1) Actele de studii se eliberează de către unităţile de învăţământ acreditate la care titularii au promovat ultimul an de studiu. (2) Actele de studii se eliberează, de regulă, titularilor, care semnează pe actul original şi pe matcă (cotor). (3) Un act de studii dintr-un carnet cu matcă (cotor) şi matca în cauză sunt completate identic, matca rămânând în arhiva instituţiei, cu termen 100 ani. Organizarea unui eveniment școlar În condițiile subfinanțării educației, desfășurarea activităților extrașcolare și extracurriculare necesită multă abnegație, capacități organizatorice, efort și implicare în afara sferei de activitate instructiv-educativă a echipei de profesori organizatori. Organizarea unui eveniment școlar necesită o echipă, în care colaborarea este la standarde, oglindită în eficiența pașilor operaționali ai tuturor etapelor ce asigură succesul unui eveniment școlar.La ora actuală ne confruntăm cu o multitudine de evenimente sub cupola școlii, profesorii devenind uneori organizatori de festivaluri și simpozioane, în detrimentul organizării muncii la clasă, în opinia mea.În cariera mea didactică, am inițiat diferite concursuri, unele cu sprijin din partea sponsorilor, altele fără sponsori și fără finanțare din partea școlii sau a administrației locale. Foarte târziu am aflat că se poate anticipa un eveniment și se poate depune un proiect pentru a obține fonduri de la administrația locală, dar nu mă pot lăuda cu o astfel de colaborare.Primele concursuri organizate la nivelul școlii au fost cele de cultură generală și cele organizate, an de an, cu ocazia Zilei Europei. Am avut și experiența a două simpozioane, organizate în cadrul unei rețele școlare, cu secțiuni pentru profesori și elevi. Simpozionul Regional, organizat de Colegiul Tehnic Decebal, „Provocări ale învăţământului tehnic în Europa”, 9 Mai 2009, s-a înscris în activităţile propuse în cadrul parteneriatul educaţional Integrarea şcolii româneşti în învăţământul european, perfectat la Slatina, în 31 mai 2005. Pe plan local, au răspuns invitaţiei de a participa la deschiderea festivă:

Inspectorul Şcolar General Adj. Prof. Emil Mirică-I.S.J MehedinţiCoordonatorii zonali PHARE TVET–prof. Silvia Trancă, Maria Bondoc, Maria Slivilescu

Facultatea de Psihologie și Științele Educației -Departamentul ID, CREDIS

Universitatea din București

Master – Management Educațional

CURS –

Managementul proiectelor europene

–  Prof. dr. univ. Lucian CIOLAN

TEMA

Propunere de proiect – 

Primul meu discurs public

Student master: Liliana GRECU, anul II

An școlar 2017-2018

A.                INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului: PRIMUL MEU DISCURS PUBLIC  

Proiectul intră în categoria celor ce vizează dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale elevilor, dar interferează cu proiectul de educaţie civică ce vizează cetăţenia activă.                                                                     

B.         REZUMATUL PROIECTULUI, ca răspuns la problema identificată

a. Ce fel de activitate este (concurs, festival, proiect social, expoziţie etc.)?

Activitatea este de tip concurs discursuri oratorice pe teme de interes major, iar mesajele urmează a vedea lumina tiparului într-o revistă dedicată proiectului. Avem nevoie să invităm tinerii în amfiteatre, în săli de curs şi de conferinţe, în pauze, în cluburi, la competiţii, să discutăm despre mentalităţi, educaţie, majorităţi sau minorităţi, despre constrângeri sau libertăţi, aflând împreună felul în care lucrurile/lumea/privirea se schimbă. Trăim într-o societate în care dialogurile sunt de tipul monolog şi oricât de irelevant ar fi mesajul personalităţii publice – de exemplu, auditoriul nu are dreptul la replică şi de multe ori nici nu are curajul să o facă. Îmi doresc ca prin acest concurs tinerii să fie angrenaţi în mecanismul social, să ia atitudine şi să se implice în viaţa locală şi regională, națională și europeană, drept prevăzut în Carta europeană elaborată la Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Europei (CALRE), să aibă un cuvânt de spus în viaţa publică.

PRIMUL MEU DISCURS PUBLIC poate fi un concurs de succes,  o modalitate de descoperire a tinerilor cu talent oratoric și cu potențial de lider, punând accent pe componenta comunicării în public, prin mesaj direct adresat auditoriului sau prin mesaj înregistrat. Acest concurs poate deveni o subcomponentă a concursului naţional “Tinerii dezbat”, iniţiat de MECTS în colaborare cu ARDOR și se poate extinde la nivelul întregii Europe și chiar la nivel mondial, atât timp cât mijloacele de comunicare social-media fac ca distanțele să nu mai fie un impediment în dezbaterea unor idei.

b.    Numar de elevi implicati: Concursul se va derula la nivelul claselor IX-XII în toate școlile din România, cu secțiuni în limba română, respectiv limba engleză. Prin parteneriate cu țările UE și țările mapamondului,  se pot înregistra toate discursurile pe un site al concursului, la nivel european, de exemplu.

C.                PREZENTAREA PROIECTULUI

C.1. Argument justificare, context (analiză de nevoi) 

Abilitatea de a vorbi în public este necesară în foarte multe situaţii profesionale, începând cu evaluarea orală, concursurile de tip debate în şcoală şi facultate. De asemenea, abilitatea de a vorbi în public este utilă pentru a putea exprima o nemulţumire şi a putea să-ți exerciți dreptul la iniţiativă legislativă,  pentru a face faţă unui interviu  şi, nu în ultimul rând, pentru a viza un post bine plătit într-o organizaţie/firmă din domeniul politic, economic, social… De exemplu, instituţiile statului au în organigramă şi funcţia de purtător de cuvânt ce necesită reale abilităţi de comunicare în public şi ştim că şcoala este lăcaşul de cultură unde elevii îşi desăvârşesc educaţia, îşi cultivă un talent, o înclinaţie, o pasiune, îşi cizelează o vocaţie, îşi croiesc un destin – cu siguranţă aici trebuie puse şi bazele dezvoltării abilităţii de a vorbi în public astfel încât mesajul să ajungă la receptor cu încărcătura emoţională cu care a fost  conceput de emiţător.

Elevii trebuie să înţeleagă că cu cât doresc să ocupe un post mai important, cu atât mai mult ar trebui să dezvolte abilitatea de a vorbi în public. Abilitatea de a susţine un discurs implică un set întreg de abilităţi de comunicare.

După partenerii implicaţi distingem comunicarea:

• intrapersonală- cu sine
• interpersonală- între două persoane
• în grup mic- relaţii grupale de tip „faţă în faţă”
• public – auditoriul este un public larg

a.      Precizarea nevoii grupului vizat

Elevii, când sunt puşi în situaţia de a comunica pe un subiect anume, sunt rezervaţi în a-şi argumenta un punct de vedere atât din cauza emotivităţii, cât şi din lipsa abilităţii de comunicare verbală, paraverbală şi nonverbală. Ei au nevoie de a vorbi liber, de a-şi exprima opiniile vizavi de o situaţie, stare de fapt- într-un mediu sigur, dar şi în viaţa reală.

Metodele care au stat la baza identificării nevoii de dezvoltare a abilităţii de a vorbi în public cât şi a abilităţii de a îţi face cunoscute propriile idei -au fost chestionarul, observaţia şi interviul.

Chestionarul aplicat a cuprins un set de întrebări scrise care au vizat diferite aspecte ale problemei investigate – incapacitatea de exprimarea  propriilor opinii în diverse contexte, inexistenţa spiritului critic şi lipsa atitudinii. 

Elevii pot fi invitaţi să treacă în tabel răspunsurile care îi reprezintă, la întrebările 1-10:

1.      Aveţi emoţii când vă auziţi strigat numele la staţia radio din incinta liceului?

2.    Vă exprimaţi fără dificultate punctul de vedere pe o temă dată, dacă sunteţi oprit pe stradă de un reporter de ştiri?

3.    Deveniţi agitat când vedeţi o echipă a unui post local de televiziune ce ia un interviu trecătorilor?

4.      Preferaţi evaluarea scrisă sau orală?

5.      Atunci când răspundeţi la lecţie aveţi senzaţia că vă pierdeţi ideile?

6.      Aveţi o stare de anxietate atunci când ştiţi că urmează să fiţi ascultat?

7.      Când eşti invitat în biroul directorului, vorbeşti cu voce tremurată?

8.      Ştii să susţii cu argumente un punct de vedere?

9.      Foloseşti în expunere comunicarea nonverbală?

10.  Aveţi emoţii când citiţi un referat în faţa clasei?

 Un alt set de întrebări:

1.      Sunteţi membru în Consiliul Local al Tinerilor?

2.      Sunteţi membru în consiliul elevilor pe şcoală?

3.      Sunteţi informat vizavi de proiectele derulate la nivel local şi judeţean?

4.      Aveţi vreo iniţiativă de proiect în ceea ce priveşte ameliorarea eventualelor probleme cu care se confruntă şcoala dumneavoastră?

5.    Aţi fost informat despre politici sectoriale ce vizează sportul, timpul liber sau viaţa asociativă?

După prelucrarea datelor obținute, reiese clar că avem nevoie de implementarea unui astfel de proiect la nivelul întregii comunități școlare, atât în licee, cât și în facultăți, concursul devenind o rampă de descoperire și cultivare a talentelui oratoric, dar și de recunoaștere și inserție socială pe bază de competențe demonstrate.

Tabelul nr. 1 – Descrierea comportamentală a abilităţii de a vorbi în public

C.2. Obiectivul general /scopul

Dezvoltarea abilităţii de a vorbi în public pe teme de interes major…

C.3. Scrieţi obiectivele specifice ale proiectului

• Colaborarea cu comunitatea locală
• Documentarea şi selectarea informaţiilor pe marginea cărora va fi conceput discursul
• Deprinderea tehnicilor de concepere şi susţinere a unui discurs public
• Gestionarea emoţiilor
• Susţinerea unui punct de vedere prin argumentare solidă

C.4. Descrieţi grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Grupul ţintă îl reprezintă elevii claselor IX – XII, cu vârste de 15-19 ani.

C.5. Durata proiectului (când începe şi când se termină)

Proiectul se derulează timp de 12 luni, septembrie 2018 – septembrie 2019

Faza pe şcoală – luna decembrie, Ziua României

Faza pe județ – ianuarie, Ziua Unirii

Faza națională – luna aprilie, Ziua Pământului

Faza europeană –  luna mai, 9 Mai, Ziua Europei (online)

Faza mondială – luna iunie, 5 iunie, Ziua Mediului (online)

C.6. Descrierea activităţilor 

  a. Activitatea nr 5, 6, 7, 8, 9- Concurs faza pe şcoală, judeţeană, națională, europeană, mondială

b. Titlul activităţii: Discurs public pe teme diverse.

Exemplu: Viitorul unei națiuni în raport cu națiunile lumii

– Anul European al patrimoniului cultural

c. Data/perioada de desfăşurare: 1 Decembrie 2018

d. Locul desfăşurării: liceele participante în concurs

e. Participanţi (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc)

La nivelul fiecărei şcoli cu care se semnează parteneriat de colaborare (în mediul online) se organizează această activitate. Elevii care intră în concurs îşi pregătesc discursul sub îndrumarea profesorului coordonator.

f. Descrierea pe scurt a unei activități, în cel mult 5-10 rânduri

La nivelul fiecărei şcoli se va organiza cadrul necesar pentru susţinerea discursurilor celor înscrişi în competiţie. Se va face o ierarhie a vorbitorilor şi primii doi vorbitori vor merge la faza pe judeţ

g. Responsabili: profesorul de limba şi literatura română, profesorul de socio-umane sau oricare alt profesor dornic să se implice şi să cultive elevilor pasiunea pentru oratorie.

h. Beneficiari – elevii şcolii din care fac parte candidaţii

i. Modalităţi de evaluare: fişa de evaluare – stil, conţinut, strategie,

C.7. Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului, precum şi metodele de evaluare a acestor rezultate 

În urma implementării proiectului elevii se vor documenta pe diverse teme ce stau la baza elaborării discursurilor. De asemenea, elevii vor manifesta autocontrol în gestionarea emoţiilor, dar şi determinare, pasiune şi interes în susţinerea unei situaţii de fapt cu care sunt sau nu de acord pe marginea temei alese a fi dezbătută.

Elevii din public vor avea şansa unei informări în ceea ce priveşte temele prezentate în discursul public… La rândul său, auditoriul poate fi influenţat în a-şi depăşi dificultăţile de exprimare în public, prin puterea exemplului pozitiv.

C.8. Modalitatea de evaluare şi indicatorii de evaluare ai proiectului

Indicatorii care atestă dacă abilitatea de viaţă a fost dezvoltată sau nu reprezintă frecvenţa cu care apare un comportament sau prezenţa, respectiv absenţa unui comportament (calitatea discursului – exprimare coerentă, validitatea argumentelor, stilul vorbitorilor, strategia adoptată)

Metodele de evaluare a dezvoltării abilităţii de viaţă te duc firesc cu gândul la următoarele întrebări: Am reuşit? Ce trebuie să schimb? Cum îmbunătăţesc mai departe activităţile propuse?

-Se mizează pe o evaluare participativă, o evaluare în care subiectul supus formării coîmpărtăşeşte responsabilitatea propriei dezvoltări cu formatorul său şi este dispus la autoreflecţie, raportându-se la propriile obiective de formare şi luând propriile decizii de ameliorare.

-observarea sistematică a comportamentului celor formaţi – cu instrumentele de evaluare-lista de control/verificare, fişa de evaluare, scala de clasificare- instrument pentru observarea sistematică a comportamentului celor formaţi, indică frecvenţa cu care apare un comportament. -lista de control/verificare, – jurnalul reflexiv.

 Exemplificarea unui instrument folosit pentru urmărirea atingerii indicatorilor

Lista de control/verificare indică dacă un anumit comportament este prezent sau absent.

Îţi exprimi cu lejeritate ideile? Da   Nu

Îţi controlezi ticurile verbale şi non-verbale? Da   Nu

Captezi atenţia publicului? Da   Nu

Poţi să contrazici o persoană care deţine o funcţie?

Poţi să-i spui unui profesor dacă te simţi lezat de aprecierile negative la adresa ta?

Accepţi ca cineva să ridice vocea la tine?

C.9. Beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului

Beneficiarii direcţi sunt elevii care susţin discursul în faţa publicului pe o temă de interes major ce poate viza: timpul liber, sportul, viaţa asociativă, forţa de muncă, şomajul în rândul tinerilor, diferenţele dintre mediul urban şi rural, participarea la deciziile locale şi regionale, evenimente europene, sănătatea populaţiei, egalitatea între bărbaţi şi femei, accesul la cultură, mediu şi dezvoltare durabilă, combaterea violenţei şi delicvenţei juvenile, lupta împotriva discriminării, proiecte şi iniţiative ale tinerilor, tinerii şi organizaţiile non-guvernamentale, consiliile tinerilor, parlamentele tinerilor, forumurile tinerilor, cât şi teme ce vizează educaţia, literatura, jurnalismul – dezbătute din perspectiva implementării şi funcţionării acestor verigi.

Beneficiarii indirecţi vor fi elevii din public. Fiecare şcoală va organiza susţinerea discursurilor într-un cadru festiv, cu accesul presei şi al membrilor comunităţii, după o documentare în prealabil care să deschidă orizontul cunoaşterii asupra stării de fapt şi care să genereze soluţii creative la problemele societăţii actuale.

C.10. Continuitatea /sustenabilitatea proiectului 

Proiectul poate continua chiar dacă nu va fi finanţat de MECTS. Existenţa profesorilor doritori să inoculeze tinerilor dorinţa de implicare prin încurajarea exprimării libere a propriilor opinii reprezintă un suport moral de valoare pentru implementarea şi viabilitatea acestui concurs pe parcursul a mai multor ani, la nivel liceal.

C.11. Activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în timpul implementării proiectului şi după încheierea acestuia 

Concursul va fi mediatizat pe site-ul special creat, dar și pe site-urile: ISJ Mehedinţi, http://www.didactic.ro, www.forum.edu.ro, la trusturile de presă din țară și din afara ei. Concursul va avea un afiş atât pentru faza pe şcoală, judeţeană, cât  şi națională ce va fi amplasat pe panouri electronice în şcolile partenere implicate în coordonarea şi derularea concursului. Concursul va fi popularizat şi pe site-ul liceelor partenere din țară și din Europa. Elevii vor primi diplome şi premii în cărţi. 

C.12. Partenerii implicaţi în proiect şi arătaţi în ce constă parteneriatul cu comunitatea locală, cu altă şcoală şi/sau cu o firmă/companie locală sau organizaţie, dacă este cazul 

Partenerii implicaţi în proiect sunt toate liceele din țară. Concursul deschide calea spre o EDUCAŢIE de CALITATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT. Comunitatea locală poate susţine finanţarea concursului prin acordarea de sponsorizări.

D.                DEVIZ ESTIMATIV PENTRU 2019

Se vor căuta sponsori pentru premierea elevilor. Se va lua legătura cu ONG-urile ce susțin educație. La faza pe şcoală, fiecare unitate şcolară va facilita elevilor documentarea şi spaţiile aferente susţinerii discursurilor, cât şi promovarea mass-media a activităţii.

E.        ALTE INFORMAŢII DESPRE APLICANT

a. Tipul unităţii de învăţământ (scoala, liceu, palat, club): COLEGIUL TEHNIC DECEBAL

b. Număr total cadre didactice: 50 (67, în 2012)

c. Numărul elevilor înmatriculaţi: 420 (860, în 2012)

d. Numărul cadrelor didactice participante la proiect: 30

e. Numărul elevilor participanţi la proiect:

etapa pe şcoală – număr nelimitat

 la faza pe judeţ – 4 elevi din fiecare şcoală

la etapa națională – 2 elev din fiecare şcoală

La etapa europeană și mondială (online) – vorbitorii de limbă engleză

f. Numărul claselor/ cercurilor participante la proiect şi tipul/profilul acestora: clasele IX-XII

g.  Participări anterioare la alte programe/proiecte (dacă au existat alte participări, enumeraţi mai jos titlurile proiectelor, perioada de desfăşurare şi finanţatorul)-

Notă informativă: proiectul l-am conceput în 2012. Am dorit să fie prins în Calendarul activităților educative al MEN. L-am trimis inspectorului de specialitate, la momentul respectiv. Proiectul l-am derulat, fără a fi prins în calendarul activităților elaborat la nivel național. A fost faza pe școală, faza județeană și faza regională. Acum am luat în calcul și o fază a concursului la nivel european și chiar mondial, cu discursuri în mediul online.

Disciplina: Proiectare, implementare si evaluare curriculara
Evaluarea disciplinei – 1 oră

Raport de analiză și sugestii de optimizare curriculară macro-educațională

Optimizarea curriculară implică ansamblul de activităţi curriculare menite să ducă la restructurarea unui curriculum deja existent în sensul realizării celui mai bun cadru curricular cu putinţă, în situaţia dată.
Pentru a putea să propun sugestii de optimizare macro-educaţională, mi-am propus să compar programa şcolară de:
Chimie analitică şi analize tehnice, pentru liceul industrial, care cuprinde şi orele de practică
domeniul: Chimie Industrială
Meseria: Laborant analize fizico-chimice
Clasele: IX-XII
Aprobată de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei, nr. 36286/1990

Cu programa şcolară de instruire practică pentru liceul industrial
domeniul: Chimie Industrială
Meseria: Laborant analize fizico-chimice
Aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale, 1998

Cu programa şcolară cu organizare pe module
domeniul: Chimie Industrială
nivel I – clasa IX-X, Lucrător în chimie industrială
nivel II – XI – Operator
nivel III – XII – Tehnician chimist de laborator

În anul 1990, programa şcolară pentru disciplina Chimie analitică şi analize tehnice, din cadrul domeniului Chimie Industrială, era structurată astfel:

Exista o oglindă clară a conţinuturilor învăţării şi o continuitate a acestora pe parcursul ciclului liceal.
În anii următori, odată cu structurarea materiei pe module au apărut şi contradicţii în elaborarea planurilor cadru şi a planurilor de învăţământ deoarece modulul de Materii prime şi materiale în industria chimică ce se studia în clasa a XII-a, rută directă, a coborât, începând cu anul 2010-2011 la clasa a IX-a, într-o completă neconcordanţă cu capacităţile intelectuale ale elevilor abia sosiţi de pe băncile gimnaziului.
În anul 2006-2007 se studia la clasa a XI-a modulul de Analiză calitativă şi cantitativă. Începând cu 2010-2011, modulul se intitulează Controlul calităţii compuşilor chimici şi are aceleaşi conţinuturi ştiinţifice şi se studiază în clasa a X-a.
Şirul exemplelor poate continua la nesfârşit.
Propun să se revină la programa şcolară din anul 1990 care era foarte bine structurată atât pentru disciplina Chimie Analitică şi Analize Tehnice cât şi pentru disciplina Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice. Ambele discipline au fost trunchiate fără milă în anii postcomunismului fără a fi o oglindă clară a conţinuturilor ştiinţifice pe ansamblul clasei a X-a, a XII-a, respectiv a XIII-a. Clasele de Rută Progresivă au fost şi ele un experiment trist deoarece calitatea învăţământului a scăzut considerabil odată ce elevii au fost admişi la liceul tehnologic cu medii sub pragul minimal. Aici au fost alte probleme. Disciplinele studiate în anul de completare au fost reluate în clasa a XII-a, iar practica comasată a fost mai mult pe hârtie deoarece modulele respective sunt predate de maiştri care nu au pregătire în specialitate…
Mi-ar fi plăcut să am timp pentru a elabora o oglindă clară a tuturor modificărilor suferite de curricula aferentă domeniului Chimie Industrială, dar îmi propun ca pe perioada vacanţei să centralizez aceste date şi să le aduc la cunoştinţă ministerului sau verigilor interesate. Cum nu a interesat pe nimeni, am abandonat ideea.

PS – un articol scris pe platforma moodle a cursului „Profesionalizarea carierei didactice”, 2012, atunci fiind Liliana Ionescu…

Porțile cunoașterii sunt deschise oricui. Profesorii sunt simple călăuze, limitate la îndrumarea pe cărările distincte ale cunoașterii, de dorit să fie persoane specializate în mecanismele ascesionale ale treptelor cunoașterii, dar fără efort intelectual propriu și susținut din partea educabililor, porțile rămân asemeni munților ce dețin apa vieții, în așteptarea temerarilor de a înfrunta și calcula cu exactitate momentul prielnic trecerii prin anumite încercări.

Finalitățile de marcă ale educației par că au intrat într-un con de umbră în zorii mileniului III și le reamintesc:

• Eficiență ridicată în folosirea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor;
• Adaptabilitate la nou, la inovarea cunoștințelor teoretico-tehnico-aplicative;
• Inițiativă și spirit de independență;
• Capacitate de autocontrol, autoevaluare și învățare pe tot parcursul vieții;
• Responsabilitate personală și socială;
• Integrare socio-profesională cu randament sporit, cu spirit de competiție și creativitate;
• Evitarea alienării profesionale și a creativității.

Ce eficiență avem în folosirea de către elevi a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor? Și arunc o privire în sfera învățământului liceal și universitar… Pregătim în licee de specialitate elevi, de exemplu, în contabilitate și ei ajung să aibă un loc de muncă într-un domeniu care nu are nimic a face cu competențele pe care se presupune că le-au dobândit în domeniul de bază. Oferta instituțiilor furnizoare de servicii de educație nu este corelată cu cererea pe piața forței de muncă. Este valabilă și reciproca. Piața forței de muncă nu este validă pentru absolvenții cu certificare profesională, din domeniul liceal sau universitar. Cine este răspunzător de necorelarea pregătirii într-un domeniu de bază și oferta pieței muncii? Mecanismele statului…

Dacă pregătesc specialiști în domeniul chimiei, trebuie susținută inițiativa privată în domeniul dezvoltării acestui sector. Dacă am un antreprenor de succes în oraș, încerc să-i formez specialiști de pe băncile liceului. În realitate, le dăm o diplomă, ne mulțumim că avem elevi sau studenți, chiar cu un dezinteres etalat față de cunoaștere, rezultat al unei proaste orientări profesionale și a unui demers didactic haotic, lipsa psihopedagogilor resimțindu-se din plin în elaborarea curriculum-ului. În altă ordine de idei, nici legislația nu susține loial și deschis inițiativa privată și iată cum spectrul viitorului se conturează incert pentru vârstele la care temeritatea este încă o calitate, căci temerari sunt toți tinerii care aleg să-și părăsească țara, o țară incapabilă să investească eficient în potențialul membrilor săi.

https://tribunainvatamantului.blogspot.com/2021/03/mircea-miclea-directorul-scolii-trebuie.html?m=1

😂😂😂 De râs, serios!
Directorul trebuie să aibă comisii metodice puternice, active și chiar să initieze perfecționare la nivelul școlii, domnule Miclea!
Doar că directorii sunt evaluați după bibliorafturile cu hârtii strânse, care nu reflectă îndrumarea și controlul activității didactice! 😂😂😂
Ce psihologie/psihopedagogie o fi învățând domnul Miclea!?
În momentul în care un director selectează resursa va interveni vasalitatea automat. Și așa avem directori care se cred stăpâni în școala lor…
Trebuie pornite platforme de perfecționare pentru profesori, directori, inspectori ISJ și MEN. Politicul a dărâmat educația!

Încă ceva…
Dacă ideea lui Miclea va fi pusă în practică să vedeți atunci jale prin școli. Vor rămâne în sistem vasalii directorului. Și așa avem colegi care sunt preș în fața directorilor și care nu pot, nu li se permite să ia atitudine nici măcar când sunt jigniți în plen, atunci să vedeți dictatură! 😂😂😂 Primii care vor pleca din școli sunt cei care au opinii divergente cu directorul. Elevii sunt ușor de manipulat, dacă stau bine să mă gândesc.
Ar fi o soluție, totuși. Lectii filmate, elevii care nu învață mutați la o clasă cu studii remediale, programe și manuale bine concepute, etc. Directorii să-si asume rezultatele învățării, părinții să consemneze orele de meditații pe care le platesc în particular și, atunci, da, am ști cât valorează școala, cât directorul și cât profesorul!

Cred că am toate dovezile posibile că România nu este un stat de drept! 😂😂😂
În țara aceasta guvernează haosul și lipsește controlul, dacă eu figurez prin diferite baze de date și ca Liliana Grecu, dar și ca Liliana Ionescu, deși am obținut divorțul amiabil în 2015.
Nu cred ca s-a mai întâmplat așa ceva în istoria omenirii!
Vreau să mă înșel! 🔥🔥🔥
Mă felicit că nu am inchis contul alili2001@yahoo.com, pe care îl am chiar din 2001, de când sunt în mediul virtual.

Mai observ ceva… În octombrie 2020 nu mi-a fost virată suma aferentă pentru pilonul pensiei obligatorii. Am observat că suma intră cu două luni mai târziu, deci, în decembrie, angajatorul nu a virat contribuția respectivă pentru octombrie, dar a facut-o în ianuarie, pentru două luni, octombrie și noiembrie. Interesant! Totul este posibil în țara aceasta!

Domnule ministru, bine v-am găsit!Sunt profesor la Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin. În anul 2004, am acuzat conducerea școlii de incompetență managerială. În octombrie 2004, mi-au fluturat pe sub nas un aviz cu inapt psihologic și mi-au anulat un altul obținut de la Policlinica Sănătatea. În anul 2005, în decembrie, am susținut o evaluare psihologică la București, în cadrul unui concurs de ofițeri la care m-am înscris doar pentru că evaluarea era într-un centru specializat. Am promovat proba sportivă, evaluarea psihologică și am participat și la proba scrisă.În anul 2010 am obținut gradația de merit, deci, mi-a fost recunoscută implicarea la nivelul școlii în anii 2005-2009. Anul acesta am depus dosarul de gradație, cu activitățile din anii 2009-2014, dar am fost prima sub linie, la rezultatele finale. În anii 2011-2012, 2012-2013 am fost consilierul educativ al școlii, refuzând numirea pentru anul școlar 2013-2014. Am fost și sunt un om al școlii, dar sunt și un profesor cu spirit critic și analitic. Din 2005 scriu pe forumul educației. Am deschis un topic PROBLEMELE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC – multe și complexe. Ideile mele au deranjat. Nu am bănuit că în spatele meu se declanșează un uragan. Mi se părea foarte simplu să analizăm împreună aspectele sesizate, aspecte care se întâlnesc la nivelul tuturor școlilor și enumăr câteva: programe neadaptate, școli nedotate corespunzător, practică tehnologică la voia întâmplării, spectrul șomajului pentru absolventul de liceu., etc. În 2011, mi-a fost restricționat dreptul de a scrie pe contul de FB al liceului. Mi-a fost activat pentru următorii doi ani școlari și iar am primit interdicție, din motive puerile, căci toate postările mele erau în bună pace cu exprimarea corectă și elevată. Anul trecut, în luna iulie, după afișarea rezultatelor la bacalaureat, am inițiat un soi de dezbatere pe contul de FB al liceului vizavi de revenirea directorului asupra deciziei de a-și da demisia în urma rezultatelor foarte slabe la bacalaureat. A fost primul gest de încălcare a dreptului la liberă exprimare, fiindu-mi șters mesajul și luat dreptul de a mai scrie pe contul de FB al liceului.De atunci, am continuat să sesizez aspectele negative de la nivelul școlii, dar și ale societății. În data de 13 iulie 2015 sunt chemată în fața unei comisii de disciplină, dar nu știu care anume paragrafe din ce am scris pe FB, blogul personal sau forumul educației i-a deranjat.Consider că școala îmi încalcă dreptul la liberă exprimare. Într-o democrație funcțională, oamenii au dreptul să-l tragă pe incompetent de mânecă, căci, da, asta am susținut, școala în care profesez este departe de standardele calității și de progresul școlar tocmai datorită unui management ineficient.
Dacă sunteți interesați de bunul mers al școlii și de revoluția care se cere într-un sistem de învățământ complet perimat, privindu-l în ansamblu, evident, vă rog să citiți opiniile mele scrise pe contul personal de FB în perioada iulie, septembrie 2014 – iulie 2015 și să mă sprijiniți în demersul de a demonstra că școala secolului XXI este sub standarde, iar cauzele sunt multiple. Managementul defectuos de la nivelul școlilor se datorează unei comunicări ineficiente între școli, inspectorate și minister, pe fondul unei societăți civile aflate într-o stare de latență îngrijorătoare.
Vă mulțumesc anticipat!
Liliana Grecu Drobeta Turnu Severin0722950100

Mă-ntreb acum cum sunt trecută în EDUSAL, ori Liliana Ionescu, ori Liliana Grecu… La ce harababură avem în sistemele electronice, nu m-ar mira ca la un CNP unic să figureze două persoane, altfel nu-mi explic cum CEZ Oltenia a emis până în 2020 factura pe Liliana Ionescu, deși eu am obținut divorțul amiabil din 2015, revenind la numele dinaintea căsătoriei – Liliana Grecu.

În 2016, NN Pensii au sesizat că nu mai sunt Liliana Ionescu, ci Liliana Grecu, este drept nu în 2015, imediat după divorț. Reverificând e-mail-urile de la pilonul pentru pensia obligatorie, constat că mi se adresează doar cu Liliana. Cred că exist cu două nume pe același CNP! 😂😂😂 Va râde toată UE de guvernarea României, dacă nu o fac deja!