Acasă » Opinii personale » Primul meu discurs public – material scris în cadrul masterului „Management Educațional”, CREDIS

Primul meu discurs public – material scris în cadrul masterului „Management Educațional”, CREDIS

martie 2021
L M M J V S D
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 57 de urmăritori

Statistică

  • 32.840 hits

Facultatea de Psihologie și Științele Educației -Departamentul ID, CREDIS

Universitatea din București

Master – Management Educațional

CURS –

Managementul proiectelor europene

–  Prof. dr. univ. Lucian CIOLAN

TEMA

Propunere de proiect – 

Primul meu discurs public

Student master: Liliana GRECU, anul II

An școlar 2017-2018

A.                INFORMAŢII DESPRE PROIECT

Titlul proiectului: PRIMUL MEU DISCURS PUBLIC  

Proiectul intră în categoria celor ce vizează dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale elevilor, dar interferează cu proiectul de educaţie civică ce vizează cetăţenia activă.                                                                     

B.         REZUMATUL PROIECTULUI, ca răspuns la problema identificată

a. Ce fel de activitate este (concurs, festival, proiect social, expoziţie etc.)?

Activitatea este de tip concurs discursuri oratorice pe teme de interes major, iar mesajele urmează a vedea lumina tiparului într-o revistă dedicată proiectului. Avem nevoie să invităm tinerii în amfiteatre, în săli de curs şi de conferinţe, în pauze, în cluburi, la competiţii, să discutăm despre mentalităţi, educaţie, majorităţi sau minorităţi, despre constrângeri sau libertăţi, aflând împreună felul în care lucrurile/lumea/privirea se schimbă. Trăim într-o societate în care dialogurile sunt de tipul monolog şi oricât de irelevant ar fi mesajul personalităţii publice – de exemplu, auditoriul nu are dreptul la replică şi de multe ori nici nu are curajul să o facă. Îmi doresc ca prin acest concurs tinerii să fie angrenaţi în mecanismul social, să ia atitudine şi să se implice în viaţa locală şi regională, națională și europeană, drept prevăzut în Carta europeană elaborată la Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Europei (CALRE), să aibă un cuvânt de spus în viaţa publică.

PRIMUL MEU DISCURS PUBLIC poate fi un concurs de succes,  o modalitate de descoperire a tinerilor cu talent oratoric și cu potențial de lider, punând accent pe componenta comunicării în public, prin mesaj direct adresat auditoriului sau prin mesaj înregistrat. Acest concurs poate deveni o subcomponentă a concursului naţional “Tinerii dezbat”, iniţiat de MECTS în colaborare cu ARDOR și se poate extinde la nivelul întregii Europe și chiar la nivel mondial, atât timp cât mijloacele de comunicare social-media fac ca distanțele să nu mai fie un impediment în dezbaterea unor idei.

b.    Numar de elevi implicati: Concursul se va derula la nivelul claselor IX-XII în toate școlile din România, cu secțiuni în limba română, respectiv limba engleză. Prin parteneriate cu țările UE și țările mapamondului,  se pot înregistra toate discursurile pe un site al concursului, la nivel european, de exemplu.

C.                PREZENTAREA PROIECTULUI

C.1. Argument justificare, context (analiză de nevoi) 

Abilitatea de a vorbi în public este necesară în foarte multe situaţii profesionale, începând cu evaluarea orală, concursurile de tip debate în şcoală şi facultate. De asemenea, abilitatea de a vorbi în public este utilă pentru a putea exprima o nemulţumire şi a putea să-ți exerciți dreptul la iniţiativă legislativă,  pentru a face faţă unui interviu  şi, nu în ultimul rând, pentru a viza un post bine plătit într-o organizaţie/firmă din domeniul politic, economic, social… De exemplu, instituţiile statului au în organigramă şi funcţia de purtător de cuvânt ce necesită reale abilităţi de comunicare în public şi ştim că şcoala este lăcaşul de cultură unde elevii îşi desăvârşesc educaţia, îşi cultivă un talent, o înclinaţie, o pasiune, îşi cizelează o vocaţie, îşi croiesc un destin – cu siguranţă aici trebuie puse şi bazele dezvoltării abilităţii de a vorbi în public astfel încât mesajul să ajungă la receptor cu încărcătura emoţională cu care a fost  conceput de emiţător.

Elevii trebuie să înţeleagă că cu cât doresc să ocupe un post mai important, cu atât mai mult ar trebui să dezvolte abilitatea de a vorbi în public. Abilitatea de a susţine un discurs implică un set întreg de abilităţi de comunicare.

După partenerii implicaţi distingem comunicarea:

  • intrapersonală- cu sine
  • interpersonală- între două persoane
  • în grup mic- relaţii grupale de tip „faţă în faţă”
  • public – auditoriul este un public larg

a.      Precizarea nevoii grupului vizat

Elevii, când sunt puşi în situaţia de a comunica pe un subiect anume, sunt rezervaţi în a-şi argumenta un punct de vedere atât din cauza emotivităţii, cât şi din lipsa abilităţii de comunicare verbală, paraverbală şi nonverbală. Ei au nevoie de a vorbi liber, de a-şi exprima opiniile vizavi de o situaţie, stare de fapt- într-un mediu sigur, dar şi în viaţa reală.

Metodele care au stat la baza identificării nevoii de dezvoltare a abilităţii de a vorbi în public cât şi a abilităţii de a îţi face cunoscute propriile idei -au fost chestionarul, observaţia şi interviul.

Chestionarul aplicat a cuprins un set de întrebări scrise care au vizat diferite aspecte ale problemei investigate – incapacitatea de exprimarea  propriilor opinii în diverse contexte, inexistenţa spiritului critic şi lipsa atitudinii. 

Elevii pot fi invitaţi să treacă în tabel răspunsurile care îi reprezintă, la întrebările 1-10:

1.      Aveţi emoţii când vă auziţi strigat numele la staţia radio din incinta liceului?

2.    Vă exprimaţi fără dificultate punctul de vedere pe o temă dată, dacă sunteţi oprit pe stradă de un reporter de ştiri?

3.    Deveniţi agitat când vedeţi o echipă a unui post local de televiziune ce ia un interviu trecătorilor?

4.      Preferaţi evaluarea scrisă sau orală?

5.      Atunci când răspundeţi la lecţie aveţi senzaţia că vă pierdeţi ideile?

6.      Aveţi o stare de anxietate atunci când ştiţi că urmează să fiţi ascultat?

7.      Când eşti invitat în biroul directorului, vorbeşti cu voce tremurată?

8.      Ştii să susţii cu argumente un punct de vedere?

9.      Foloseşti în expunere comunicarea nonverbală?

10.  Aveţi emoţii când citiţi un referat în faţa clasei?

 Un alt set de întrebări:

1.      Sunteţi membru în Consiliul Local al Tinerilor?

2.      Sunteţi membru în consiliul elevilor pe şcoală?

3.      Sunteţi informat vizavi de proiectele derulate la nivel local şi judeţean?

4.      Aveţi vreo iniţiativă de proiect în ceea ce priveşte ameliorarea eventualelor probleme cu care se confruntă şcoala dumneavoastră?

5.    Aţi fost informat despre politici sectoriale ce vizează sportul, timpul liber sau viaţa asociativă?

Nr. întrebareAcord TotalUneoriDezacord totalDeseoriNu ştiu
1.            

După prelucrarea datelor obținute, reiese clar că avem nevoie de implementarea unui astfel de proiect la nivelul întregii comunități școlare, atât în licee, cât și în facultăți, concursul devenind o rampă de descoperire și cultivare a talentelui oratoric, dar și de recunoaștere și inserție socială pe bază de competențe demonstrate.

Tabelul nr. 1 – Descrierea comportamentală a abilităţii de a vorbi în public

ComportamentCunoştinţeAtitudiniPerformanţă
 – Foloseşte un limbaj expresiv, accesibil;-adaptează discursul conform receptorului-îşi învinge emotivitatea-îşi controlează ticurile verbale şi non-verbale-Vorbeşte coerent-se foloseşte de materiale multi-media-dă dovadă şi de spirit critic -cunoaşte caracteristicile auditoriului-identifică suportul adecvat conţinutului-ştie regulile de  structurare a discursului-ştie elemente de logica a discursului-identifică elemente suplimentare de înţelegere a mesajului- îşi cunoaşte punctele tari şi punctele slabe–    este  convingător, obiectiv,  stăpân de sine,-    manifestă autocontrol, determinare, pasiune şi interes Transmite un mesaj concis, complet, de calitateMenţine atenţia publicului pe tot parcursul discursului;manifestă spirit critic faţă de propriul discurs  

C.2. Obiectivul general /scopul

Dezvoltarea abilităţii de a vorbi în public pe teme de interes major

C.3. Scrieţi obiectivele specifice ale proiectului

  • Colaborarea cu comunitatea locală
  • Documentarea şi selectarea informaţiilor pe marginea cărora va fi conceput discursul
  • Deprinderea tehnicilor de concepere şi susţinere a unui discurs public
  • Gestionarea emoţiilor
  • Susţinerea unui punct de vedere prin argumentare solidă

C.4. Descrieţi grupul ţintă căruia i se adresează proiectul

Grupul ţintă îl reprezintă elevii claselor IX – XII, cu vârste de 15-19 ani.

C.5. Durata proiectului (când începe şi când se termină)

Proiectul se derulează timp de 12 luni, septembrie 2018 – septembrie 2019

Faza pe şcoală – luna decembrie, Ziua României

Faza pe județ – ianuarie, Ziua Unirii

Faza națională – luna aprilie, Ziua Pământului

Faza europeană –  luna mai, 9 Mai, Ziua Europei (online)

Faza mondială – luna iunie, 5 iunie, Ziua Mediului (online)

C.6. Descrierea activităţilor 

ActivitateaPerioada
Conceperea proiectului şi a regulamentului de concurs. Realizarea site-ului concursului.1 septembrie. – 1 octombrie. 2018
Înscrierea unităţilor de învăţământ la concurs prin semnarea parteneriatelor de colaborare în mediul online, pe site-ul concursului,  şi popularizarea concursului pe site-urile:ISJ Mehedinţi, www.didactic.ro, http://www.forum.edu.ro.1 oct. – 1 noiemb.. 2018
Alegerea temelor pentru elaborarea discursurilor.1 noiemb – 15 noiemb, 2018
Pregătirea discursurilor15 noiemb – 30 noiemb
Etapa pe şcoală1 Decembrie 2018
Etapa judeţeană24 ianuarie 2019
Etapa națională22 aprilie 2019
Etapa europeană (online)9 mai 2019
Etapa mondială (online)5 iunie 2019
Festivitatea de premiere 

  a. Activitatea nr 5, 6, 7, 8, 9- Concurs faza pe şcoală, judeţeană, națională, europeană, mondială

b. Titlul activităţii: Discurs public pe teme diverse.

Exemplu: Viitorul unei națiuni în raport cu națiunile lumii

– Anul European al patrimoniului cultural

c. Data/perioada de desfăşurare: 1 Decembrie 2018

d. Locul desfăşurării: liceele participante în concurs

e. Participanţi (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc)

La nivelul fiecărei şcoli cu care se semnează parteneriat de colaborare (în mediul online) se organizează această activitate. Elevii care intră în concurs îşi pregătesc discursul sub îndrumarea profesorului coordonator.

f. Descrierea pe scurt a unei activități, în cel mult 5-10 rânduri

La nivelul fiecărei şcoli se va organiza cadrul necesar pentru susţinerea discursurilor celor înscrişi în competiţie. Se va face o ierarhie a vorbitorilor şi primii doi vorbitori vor merge la faza pe judeţ

g. Responsabili: profesorul de limba şi literatura română, profesorul de socio-umane sau oricare alt profesor dornic să se implice şi să cultive elevilor pasiunea pentru oratorie.

h. Beneficiari – elevii şcolii din care fac parte candidaţii

i. Modalităţi de evaluare: fişa de evaluare – stil, conţinut, strategie,

C.7. Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului, precum şi metodele de evaluare a acestor rezultate 

În urma implementării proiectului elevii se vor documenta pe diverse teme ce stau la baza elaborării discursurilor. De asemenea, elevii vor manifesta autocontrol în gestionarea emoţiilor, dar şi determinare, pasiune şi interes în susţinerea unei situaţii de fapt cu care sunt sau nu de acord pe marginea temei alese a fi dezbătută.

Elevii din public vor avea şansa unei informări în ceea ce priveşte temele prezentate în discursul public… La rândul său, auditoriul poate fi influenţat în a-şi depăşi dificultăţile de exprimare în public, prin puterea exemplului pozitiv.

C.8. Modalitatea de evaluare şi indicatorii de evaluare ai proiectului

Indicatorii care atestă dacă abilitatea de viaţă a fost dezvoltată sau nu reprezintă frecvenţa cu care apare un comportament sau prezenţa, respectiv absenţa unui comportament (calitatea discursului – exprimare coerentă, validitatea argumentelor, stilul vorbitorilor, strategia adoptată)

Metodele de evaluare a dezvoltării abilităţii de viaţă te duc firesc cu gândul la următoarele întrebări: Am reuşit? Ce trebuie să schimb? Cum îmbunătăţesc mai departe activităţile propuse?

-Se mizează pe o evaluare participativă, o evaluare în care subiectul supus formării coîmpărtăşeşte responsabilitatea propriei dezvoltări cu formatorul său şi este dispus la autoreflecţie, raportându-se la propriile obiective de formare şi luând propriile decizii de ameliorare.

-observarea sistematică a comportamentului celor formaţi – cu instrumentele de evaluare-lista de control/verificare, fişa de evaluare, scala de clasificare- instrument pentru observarea sistematică a comportamentului celor formaţi, indică frecvenţa cu care apare un comportament. -lista de control/verificare, – jurnalul reflexiv.

 Exemplificarea unui instrument folosit pentru urmărirea atingerii indicatorilor

Lista de control/verificare indică dacă un anumit comportament este prezent sau absent.

Îţi exprimi cu lejeritate ideile? Da   Nu

Îţi controlezi ticurile verbale şi non-verbale? Da   Nu

Captezi atenţia publicului? Da   Nu

Poţi să contrazici o persoană care deţine o funcţie?

Poţi să-i spui unui profesor dacă te simţi lezat de aprecierile negative la adresa ta?

Accepţi ca cineva să ridice vocea la tine?

C.9. Beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului

Beneficiarii direcţi sunt elevii care susţin discursul în faţa publicului pe o temă de interes major ce poate viza: timpul liber, sportul, viaţa asociativă, forţa de muncă, şomajul în rândul tinerilor, diferenţele dintre mediul urban şi rural, participarea la deciziile locale şi regionale, evenimente europene, sănătatea populaţiei, egalitatea între bărbaţi şi femei, accesul la cultură, mediu şi dezvoltare durabilă, combaterea violenţei şi delicvenţei juvenile, lupta împotriva discriminării, proiecte şi iniţiative ale tinerilor, tinerii şi organizaţiile non-guvernamentale, consiliile tinerilor, parlamentele tinerilor, forumurile tinerilor, cât şi teme ce vizează educaţia, literatura, jurnalismul – dezbătute din perspectiva implementării şi funcţionării acestor verigi.

Beneficiarii indirecţi vor fi elevii din public. Fiecare şcoală va organiza susţinerea discursurilor într-un cadru festiv, cu accesul presei şi al membrilor comunităţii, după o documentare în prealabil care să deschidă orizontul cunoaşterii asupra stării de fapt şi care să genereze soluţii creative la problemele societăţii actuale.

C.10. Continuitatea /sustenabilitatea proiectului 

Proiectul poate continua chiar dacă nu va fi finanţat de MECTS. Existenţa profesorilor doritori să inoculeze tinerilor dorinţa de implicare prin încurajarea exprimării libere a propriilor opinii reprezintă un suport moral de valoare pentru implementarea şi viabilitatea acestui concurs pe parcursul a mai multor ani, la nivel liceal.

C.11. Activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le realizaţi în timpul implementării proiectului şi după încheierea acestuia 

Concursul va fi mediatizat pe site-ul special creat, dar și pe site-urile: ISJ Mehedinţi, http://www.didactic.ro, www.forum.edu.ro, la trusturile de presă din țară și din afara ei. Concursul va avea un afiş atât pentru faza pe şcoală, judeţeană, cât  şi națională ce va fi amplasat pe panouri electronice în şcolile partenere implicate în coordonarea şi derularea concursului. Concursul va fi popularizat şi pe site-ul liceelor partenere din țară și din Europa. Elevii vor primi diplome şi premii în cărţi. 

C.12. Partenerii implicaţi în proiect şi arătaţi în ce constă parteneriatul cu comunitatea locală, cu altă şcoală şi/sau cu o firmă/companie locală sau organizaţie, dacă este cazul 

Partenerii implicaţi în proiect sunt toate liceele din țară. Concursul deschide calea spre o EDUCAŢIE de CALITATE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT. Comunitatea locală poate susţine finanţarea concursului prin acordarea de sponsorizări.

D.                DEVIZ ESTIMATIV PENTRU 2019

Se vor căuta sponsori pentru premierea elevilor. Se va lua legătura cu ONG-urile ce susțin educație. La faza pe şcoală, fiecare unitate şcolară va facilita elevilor documentarea şi spaţiile aferente susţinerii discursurilor, cât şi promovarea mass-media a activităţii.

E.        ALTE INFORMAŢII DESPRE APLICANT

a. Tipul unităţii de învăţământ (scoala, liceu, palat, club): COLEGIUL TEHNIC DECEBAL

b. Număr total cadre didactice: 50 (67, în 2012)

c. Numărul elevilor înmatriculaţi: 420 (860, în 2012)

d. Numărul cadrelor didactice participante la proiect: 30

e. Numărul elevilor participanţi la proiect:

etapa pe şcoală – număr nelimitat

 la faza pe judeţ – 4 elevi din fiecare şcoală

la etapa națională – 2 elev din fiecare şcoală

La etapa europeană și mondială (online) – vorbitorii de limbă engleză

f. Numărul claselor/ cercurilor participante la proiect şi tipul/profilul acestora: clasele IX-XII

g.  Participări anterioare la alte programe/proiecte (dacă au existat alte participări, enumeraţi mai jos titlurile proiectelor, perioada de desfăşurare şi finanţatorul)-

Notă informativă: proiectul l-am conceput în 2012. Am dorit să fie prins în Calendarul activităților educative al MEN. L-am trimis inspectorului de specialitate, la momentul respectiv. Proiectul l-am derulat, fără a fi prins în calendarul activităților elaborat la nivel național. A fost faza pe școală, faza județeană și faza regională. Acum am luat în calcul și o fază a concursului la nivel european și chiar mondial, cu discursuri în mediul online.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

SuperBlog 2017

%d blogeri au apreciat: