În cer, lumea spiritelor este în alarmă! Muritorii nu mai pun preț pe frumos, pe bine, pe adevăr, pe cunoaștere, este concluzia tuturor celor ce au revenit la sursa primară, după ce au experimentat viața pe Terra sau încă nu au trăit experiența telurică, dar așteaptă cu nerăbdare sau cu teamă momentul.

În fiecare zi Universul reda șansa muritorilor de a se reconecta la lumea miracolelor prin binecuvântarea lor de a-și uni destinele yin și yang și de a procrea, Copiii sunt îngeri căzuți pe pământ, care și-au pierdut aripile, odată ce au ajuns la destinația decisă de forțe metafizice, neluate nici ele în seamă de cei ce uită că vin și reîntregesc ființa Universului, chiar dacă ajung pe Lună sau pe Marte dintr-o pasiune legată de explorarea spațiului, chiar dacă sunt foarte bogați sau super deștepți..

Stăpânul Universului a decis să trimită pe Terra pe cel mai bun sfetnic al său, căzut în dizgrație deoarece a omis în ultimul timp să picure în sufletul telurienilor iubirea pentru cunoaștere și creație prin conștientizarea puterii de reconectare la inteligența Universului.

Un scâncet prelung s-a auzit din sala de nașteri a unui spital din mediul rural, scâncet care a adus zâmbetul pe chipurile tuturor celor ce așteptau cu nerăbdare să se-nfiripe noua viață în ființa plăpândă ce crescuse treptat, ce poposise, pentru acomodare, nouă luni în pântecul mamei. Ce minune! Ce bucurie! Cel mai bun sfetnic al stăpânului Universului ajunsese ființa cea mai plăpândă și neajutorată în casa unor oameni cu frică de Dumnezeu și cu resurse financiare limitate, uitându-și identitatea celestă.

Copilul creștea într-o zi cât ații în nouă. Avea o curiozitate înnăscută și o voință de fier. Tot ce făcea, făcea bine. Lipsurile nu-i umbreau existența, ba chiar i-o hrăneau, astfel încât la vârsta adolescenței se decisese să-și ia viața în piept și să plece prin lume, pentru a înțelege sensul vieții sale, dar mai presus de toate, dorea să schimbe destinul părinților săi, dar și pe-al semenilor, astfel încât să nu se mai zbată în griji și nevoi. Zis și făcut! A pornit la drum. A slujit la unul, la altul, dar bunăstarea nu s-a lipit de el. În timpul acesta simțea cum crește în el o forță nebănuită de a-și croi un drum în viață prin forțe proprii, dar încă nu știa cum. Toți cei din cer, lumea nevăzută a Universului nu avea voie să-l îndrume sau să întervină în vreun fel. Stăpânul Universului le luase puterile. Pedeapsa era drastică. Cunoscuse dezamăgiri și eșecuri, dar le depășea ușor, căci sufletul lui nu fusese întinat de ură, de invidie și își hrănise sufletul doar cu frumos, cu frumosul unic dăruit de natură. Natura și rugăciunea aveau să-l scoată la liman.

Ajunsese la liziera unei păduri virgine. Era pustiu în jur, și sufletul lui tânjea după memoria trecutului. Și dintr-odată mintea lui s-a conectat la sfere ancestrale uitate. A invocat pe stăpânul Universului, cerându-i ajutor. Simțea cum totul în jur este vibrație, nu materie și miracolul s-a produs. Primise reconfirmarea puterilor celești, împăcarea cu sine și acceptarea a ceea ce nu putea schimba, dar și puterea de a avea inițiativă. S-a reîntors în zgomotul urbei lui. A deschis o fabrică de cherestea, exploatând judicios lemnul din pădurea virgină. Copacul viguros are rădăcini trainice, la fel simțea și el, aparținea acelui loc și aprecia miracolul existenței vieții pe Terra. S-a specializat în construcția caselor din lemn, dar păreau fără rafinament. Ceva-i spunea că nu este de ajuns. Fără cunoaștere și o anume tehnică de lucru, calitatea rămâne într-un con de umbră. A urmat cursurile unei facultăți de construcții și a vizitat marile capitale ale mapamondului. S-a specializat și a învățat să iubească lemnul. În satul natal multe din case nu aveau pardosea, ci doar pământ bătătorit. Exploatarea lemnului și transformarea lui în mobilier și material pentru construcții a devenit un nou obiectiv capabil să-l țină departe de nemulțumirile cotidiene. Devenise deja un antreprenor de succes. Era un lider care ținea cont de ideile celor ce făceau parte din echipa lui. Avea o piață de desfacere sigură și avea și profit. Apoi a dorit o schimbare! Să nu mai fie propriul lui șef. A vrut să capete experiență în domeniul vânzării pardoselilor de calitate superioară, asta după ce a beneficiat de consilierea unui consultant ALMA Parchet, ALMA EXCUISITE FLOORS., totul spre surpriza tuturor ce-l cunoșteau. Nimic nu este bătut în cuie, le răspundea invariabil și nepăsător, urmându-și calea. Să vinzi iluzii este condamnabil, dar să vinzi produse de calitate, învăluindu-le de pasiunea cu care o faci este o artă, cu atât mai mult cu cât știi etapele prin care trece lemnul până ajunge sub forma produselor finite ce sunt răspunzătoare de stilul ambiental cu care vrem să rezonăm. S-a dedicat acestui domeniu al vânzărilor, timp în care firma a fost preluată, pentru o perioadă determinată, de un angajat capabil.

Primul gând pe care l-a avut personajul nostru a fost să aducă confortul în casele din mediul rural. Nu mai vroia ca în țara lui să existe case din chirpici și nici pământ bătătorit pe post de pardosea. Știa că în mediul rural nu poate fi vorba de alegerea parchetului pe măsura personalității presupusului cumpărător, ci doar de indicele utilitate-preț. Avea în minte și ”portretul robot” al parchetului perfect pentru locuința celor cu potențial financiar. În vânzări trebuie să știi totul despre ceea ce oferi cumpărătorului! Trebuie să-l ghidezi cu persuasiune în alegerea produsului cu care se identifică. S-a documentat intens. A aflat că parchetul din lemn masiv nu poate fi doar din stejar, frasin, mesteacăn sau fag, ci și din lemn exotic, că pardoseala SPC este parchetul din vinil, durabil, modern, comercializat doar la cerere, pretabil pentru încălzirea în pardoseală, rezistent la apă, ceea ce îl face pretabil și pentru a da un aspect nou băii sau bucătăriei, prin paleta decorativă diversificat pietrificată.

Personajul nostru a decis că în casele din mediul rural cel mai potrivit parchet ar fi parchetul laminat. Avea să-și pună visul în practică și spera că prin puterea exemplului și alții vor proceda ca el. A apelat la un ONG și a donat o sumă considerabilă pentru fapte caritabile. A luat legătura cu alți oameni de afaceri prosperi și tot ceea ce le rămânea sătenilor din comunitatea unde se născuse era doar să își planifice cheltuielile cu montajul parchetului. Simțea o mulțumire copleșitoare! Lansase și o campanie prin care toate vânzările în mediul online să fie însoțite de două daruri simbolice, o carte de povești nemuritoare și una de istoria filosofiei.

Conducea cu bucuria în suflet. Se îndrepta spre propria-i locuință. Din sens contrar, la volanul unui tir uriaș șoferul a făcut stop cardiac și a intrat cu viteză pe contrasens. Pe tânărul nostru antreprenor l-au jelit mii de oameni, neștiind că își recâștigase poziția de sfetnic al stăpânului Universului. În drumul spre aurora boreală și-a jurat că zilnic va binecuvânta muritorii, picurându-le în suflet dragostea pentru cunoaștere și iubirea de semeni.

Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2021, ediția de toamnă…