Articole publicate

Optimizare curriculară – analiză realizată în 2012

Disciplina: Proiectare, implementare si evaluare curriculara
Evaluarea disciplinei – 1 oră

Raport de analiză și sugestii de optimizare curriculară macro-educațională

Optimizarea curriculară implică ansamblul de activităţi curriculare menite să ducă la restructurarea unui curriculum deja existent în sensul realizării celui mai bun cadru curricular cu putinţă, în situaţia dată.
Pentru a putea să propun sugestii de optimizare macro-educaţională, mi-am propus să compar programa şcolară de:
Chimie analitică şi analize tehnice, pentru liceul industrial, care cuprinde şi orele de practică
domeniul: Chimie Industrială
Meseria: Laborant analize fizico-chimice
Clasele: IX-XII
Aprobată de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei, nr. 36286/1990

Cu programa şcolară de instruire practică pentru liceul industrial
domeniul: Chimie Industrială
Meseria: Laborant analize fizico-chimice
Aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale, 1998

Cu programa şcolară cu organizare pe module
domeniul: Chimie Industrială
nivel I – clasa IX-X, Lucrător în chimie industrială
nivel II – XI – Operator
nivel III – XII – Tehnician chimist de laborator

În anul 1990, programa şcolară pentru disciplina Chimie analitică şi analize tehnice, din cadrul domeniului Chimie Industrială, era structurată astfel:

Exista o oglindă clară a conţinuturilor învăţării şi o continuitate a acestora pe parcursul ciclului liceal.
În anii următori, odată cu structurarea materiei pe module au apărut şi contradicţii în elaborarea planurilor cadru şi a planurilor de învăţământ deoarece modulul de Materii prime şi materiale în industria chimică ce se studia în clasa a XII-a, rută directă, a coborât, începând cu anul 2010-2011 la clasa a IX-a, într-o completă neconcordanţă cu capacităţile intelectuale ale elevilor abia sosiţi de pe băncile gimnaziului.
În anul 2006-2007 se studia la clasa a XI-a modulul de Analiză calitativă şi cantitativă. Începând cu 2010-2011, modulul se intitulează Controlul calităţii compuşilor chimici şi are aceleaşi conţinuturi ştiinţifice şi se studiază în clasa a X-a.
Şirul exemplelor poate continua la nesfârşit.
Propun să se revină la programa şcolară din anul 1990 care era foarte bine structurată atât pentru disciplina Chimie Analitică şi Analize Tehnice cât şi pentru disciplina Tehnica măsurării mărimilor fizico-chimice. Ambele discipline au fost trunchiate fără milă în anii postcomunismului fără a fi o oglindă clară a conţinuturilor ştiinţifice pe ansamblul clasei a X-a, a XII-a, respectiv a XIII-a. Clasele de Rută Progresivă au fost şi ele un experiment trist deoarece calitatea învăţământului a scăzut considerabil odată ce elevii au fost admişi la liceul tehnologic cu medii sub pragul minimal. Aici au fost alte probleme. Disciplinele studiate în anul de completare au fost reluate în clasa a XII-a, iar practica comasată a fost mai mult pe hârtie deoarece modulele respective sunt predate de maiştri care nu au pregătire în specialitate…
Mi-ar fi plăcut să am timp pentru a elabora o oglindă clară a tuturor modificărilor suferite de curricula aferentă domeniului Chimie Industrială, dar îmi propun ca pe perioada vacanţei să centralizez aceste date şi să le aduc la cunoştinţă ministerului sau verigilor interesate. Cum nu a interesat pe nimeni, am abandonat ideea.

PS – un articol scris pe platforma moodle a cursului „Profesionalizarea carierei didactice”, 2012, atunci fiind Liliana Ionescu…

ALIENAREA ȘCOLII/ societății ROMÂNEȘTI?

Porțile cunoașterii sunt deschise oricui. Profesorii sunt simple călăuze, limitate la îndrumarea pe cărările distincte ale cunoașterii, de dorit să fie persoane specializate în mecanismele ascesionale ale treptelor cunoașterii, dar fără efort intelectual propriu și susținut din partea educabililor, porțile rămân asemeni munților ce dețin apa vieții, în așteptarea temerarilor de a înfrunta și calcula cu exactitate momentul prielnic trecerii prin anumite încercări.

Finalitățile de marcă ale educației par că au intrat într-un con de umbră în zorii mileniului III și le reamintesc:

  • Eficiență ridicată în folosirea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor;
  • Adaptabilitate la nou, la inovarea cunoștințelor teoretico-tehnico-aplicative;
  • Inițiativă și spirit de independență;
  • Capacitate de autocontrol, autoevaluare și învățare pe tot parcursul vieții;
  • Responsabilitate personală și socială;
  • Integrare socio-profesională cu randament sporit, cu spirit de competiție și creativitate;
  • Evitarea alienării profesionale și a creativității.

Ce eficiență avem în folosirea de către elevi a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor? Și arunc o privire în sfera învățământului liceal și universitar… Pregătim în licee de specialitate elevi, de exemplu, în contabilitate și ei ajung să aibă un loc de muncă într-un domeniu care nu are nimic a face cu competențele pe care se presupune că le-au dobândit în domeniul de bază. Oferta instituțiilor furnizoare de servicii de educație nu este corelată cu cererea pe piața forței de muncă. Este valabilă și reciproca. Piața forței de muncă nu este validă pentru absolvenții cu certificare profesională, din domeniul liceal sau universitar. Cine este răspunzător de necorelarea pregătirii într-un domeniu de bază și oferta pieței muncii? Mecanismele statului…

Dacă pregătesc specialiști în domeniul chimiei, trebuie susținută inițiativa privată în domeniul dezvoltării acestui sector. Dacă am un antreprenor de succes în oraș, încerc să-i formez specialiști de pe băncile liceului. În realitate, le dăm o diplomă, ne mulțumim că avem elevi sau studenți, chiar cu un dezinteres etalat față de cunoaștere, rezultat al unei proaste orientări profesionale și a unui demers didactic haotic, lipsa psihopedagogilor resimțindu-se din plin în elaborarea curriculum-ului. În altă ordine de idei, nici legislația nu susține loial și deschis inițiativa privată și iată cum spectrul viitorului se conturează incert pentru vârstele la care temeritatea este încă o calitate, căci temerari sunt toți tinerii care aleg să-și părăsească țara, o țară incapabilă să investească eficient în potențialul membrilor săi.

Domnul Miclea și puterea absolută…

https://tribunainvatamantului.blogspot.com/2021/03/mircea-miclea-directorul-scolii-trebuie.html?m=1

😂😂😂 De râs, serios!
Directorul trebuie să aibă comisii metodice puternice, active și chiar să initieze perfecționare la nivelul școlii, domnule Miclea!
Doar că directorii sunt evaluați după bibliorafturile cu hârtii strânse, care nu reflectă îndrumarea și controlul activității didactice! 😂😂😂
Ce psihologie/psihopedagogie o fi învățând domnul Miclea!?
În momentul în care un director selectează resursa va interveni vasalitatea automat. Și așa avem directori care se cred stăpâni în școala lor…
Trebuie pornite platforme de perfecționare pentru profesori, directori, inspectori ISJ și MEN. Politicul a dărâmat educația!

Încă ceva…
Dacă ideea lui Miclea va fi pusă în practică să vedeți atunci jale prin școli. Vor rămâne în sistem vasalii directorului. Și așa avem colegi care sunt preș în fața directorilor și care nu pot, nu li se permite să ia atitudine nici măcar când sunt jigniți în plen, atunci să vedeți dictatură! 😂😂😂 Primii care vor pleca din școli sunt cei care au opinii divergente cu directorul. Elevii sunt ușor de manipulat, dacă stau bine să mă gândesc.
Ar fi o soluție, totuși. Lectii filmate, elevii care nu învață mutați la o clasă cu studii remediale, programe și manuale bine concepute, etc. Directorii să-si asume rezultatele învățării, părinții să consemneze orele de meditații pe care le platesc în particular și, atunci, da, am ști cât valorează școala, cât directorul și cât profesorul!

Haos prin bazele de date! România, stat de drept?

Cred că am toate dovezile posibile că România nu este un stat de drept! 😂😂😂
În țara aceasta guvernează haosul și lipsește controlul, dacă eu figurez prin diferite baze de date și ca Liliana Grecu, dar și ca Liliana Ionescu, deși am obținut divorțul amiabil în 2015.
Nu cred ca s-a mai întâmplat așa ceva în istoria omenirii!
Vreau să mă înșel! 🔥🔥🔥
Mă felicit că nu am inchis contul alili2001@yahoo.com, pe care îl am chiar din 2001, de când sunt în mediul virtual.

Mai observ ceva… În octombrie 2020 nu mi-a fost virată suma aferentă pentru pilonul pensiei obligatorii. Am observat că suma intră cu două luni mai târziu, deci, în decembrie, angajatorul nu a virat contribuția respectivă pentru octombrie, dar a facut-o în ianuarie, pentru două luni, octombrie și noiembrie. Interesant! Totul este posibil în țara aceasta!

Scrisoare adresată ministrului educației, în 2015… Două nume la același CNP?


Domnule ministru, bine v-am găsit!
Sunt profesor la Colegiul Tehnic Decebal, Drobeta Turnu Severin. În anul 2004, am acuzat conducerea școlii de incompetență managerială. În octombrie 2004, mi-au fluturat pe sub nas un aviz cu inapt psihologic și mi-au anulat un altul obținut de la Policlinica Sănătatea. În anul 2005, în decembrie, am susținut o evaluare psihologică la București, în cadrul unui concurs de ofițeri la care m-am înscris doar pentru că evaluarea era într-un centru specializat. Am promovat proba sportivă, evaluarea psihologică și am participat și la proba scrisă.În anul 2010 am obținut gradația de merit, deci, mi-a fost recunoscută implicarea la nivelul școlii în anii 2005-2009. Anul acesta am depus dosarul de gradație, cu activitățile din anii 2009-2014, dar am fost prima sub linie, la rezultatele finale. În anii 2011-2012, 2012-2013 am fost consilierul educativ al școlii, refuzând numirea pentru anul școlar 2013-2014. Am fost și sunt un om al școlii, dar sunt și un profesor cu spirit critic și analitic. Din 2005 scriu pe forumul educației. Am deschis un topic PROBLEMELE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC – multe și complexe. Ideile mele au deranjat. Nu am bănuit că în spatele meu se declanșează un uragan. Mi se părea foarte simplu să analizăm împreună aspectele sesizate, aspecte care se întâlnesc la nivelul tuturor școlilor și enumăr câteva: programe neadaptate, școli nedotate corespunzător, practică tehnologică la voia întâmplării, spectrul șomajului pentru absolventul de liceu., etc. În 2011, mi-a fost restricționat dreptul de a scrie pe contul de FB al liceului. Mi-a fost activat pentru următorii doi ani școlari și iar am primit interdicție, din motive puerile, căci toate postările mele erau în bună pace cu exprimarea corectă și elevată. Anul trecut, în luna iulie, după afișarea rezultatelor la bacalaureat, am inițiat un soi de dezbatere pe contul de FB al liceului vizavi de revenirea directorului asupra deciziei de a-și da demisia în urma rezultatelor foarte slabe la bacalaureat. A fost primul gest de încălcare a dreptului la liberă exprimare, fiindu-mi șters mesajul și luat dreptul de a mai scrie pe contul de FB al liceului.De atunci, am continuat să sesizez aspectele negative de la nivelul școlii, dar și ale societății. În data de 13 iulie 2015 sunt chemată în fața unei comisii de disciplină, dar nu știu care anume paragrafe din ce am scris pe FB, blogul personal sau forumul educației i-a deranjat.Consider că școala îmi încalcă dreptul la liberă exprimare. Într-o democrație funcțională, oamenii au dreptul să-l tragă pe incompetent de mânecă, căci, da, asta am susținut, școala în care profesez este departe de standardele calității și de progresul școlar tocmai datorită unui management ineficient.
Dacă sunteți interesați de bunul mers al școlii și de revoluția care se cere într-un sistem de învățământ complet perimat, privindu-l în ansamblu, evident, vă rog să citiți opiniile mele scrise pe contul personal de FB în perioada iulie, septembrie 2014 – iulie 2015 și să mă sprijiniți în demersul de a demonstra că școala secolului XXI este sub standarde, iar cauzele sunt multiple. Managementul defectuos de la nivelul școlilor se datorează unei comunicări ineficiente între școli, inspectorate și minister, pe fondul unei societăți civile aflate într-o stare de latență îngrijorătoare.
Vă mulțumesc anticipat!
Liliana Grecu Drobeta Turnu Severin0722950100

Mă-ntreb acum cum sunt trecută în EDUSAL, ori Liliana Ionescu, ori Liliana Grecu… La ce harababură avem în sistemele electronice, nu m-ar mira ca la un CNP unic să figureze două persoane, altfel nu-mi explic cum CEZ Oltenia a emis până în 2020 factura pe Liliana Ionescu, deși eu am obținut divorțul amiabil din 2015, revenind la numele dinaintea căsătoriei – Liliana Grecu.

În 2016, NN Pensii au sesizat că nu mai sunt Liliana Ionescu, ci Liliana Grecu, este drept nu în 2015, imediat după divorț. Reverificând e-mail-urile de la pilonul pentru pensia obligatorie, constat că mi se adresează doar cu Liliana. Cred că exist cu două nume pe același CNP! 😂😂😂 Va râde toată UE de guvernarea României, dacă nu o fac deja!

Cerere detașare 2018…

Toată viața mi-am dedicat-o școlii, dacă stau bine să mă gândesc. Când mi-am repus dosarul de gradație în 2015 și am fost prima sub linie, la respinși, am scris pe forumul educației, timpul fizic nu mi-ar fi permis să fac mai multe de câte am făcut.

M-am apucat să-mi organizez materialele pe laptop. Am atât de multe! Și așa am dat peste scrisoare adresată Inspectorului Școlar Școlar General al ISMB, în mai 2018. Mă gândesc că poate sta printre alte articolele scrise de mine.

Domnule Inspector Școlar General al ISMB,
Subsemnata GRECU D. LILIANA , profesor titular din 01.09.1996 la Colegiul Tehnic
Decebal din Drobeta Turnu Severin, solicit detașare în municipiul București, pentru anul școlar
2018-2019, pe o catedră de Chimie Industrială/Protecția Mediului sau pe o catedră de Chimie, în
orice școală și în orice zonă a municipiului București.
Am luat această decizie deoarece în școala în care profesez opiniile mele vizavi de calitatea
procesului instructiv educativ nu sunt luate în seamă, absenteismul și neînvățarea de carte fiind
deja un flagel unanim acceptat sub cupola școlii. Din anul 2005 sesizez toate problemele cu care
se confruntă școala românească pe forumul educației și chiar pe contul de FB, dar neexistând
proceduri valide de comunicare intra și interinstituționale, opiniile mele nu sunt luate în seamă de nici o
structură răspunzătoare de educație.
Sunt un om implicat în viața școlii, atât cât mi se permite. Anexez la dosar un CV din anul
2014, când încă nu divorțasem. Nu am reușit să-l actualizez, fiindu-mi tergiversat acordul pentru
detașare de către ISJ MH. La dosar apare un acord cu data de 20 aprilie, care inițial a venit sub
formă de fax, originalul primindu-l vineri, 28 aprilie 2018. M-am străduit să adun hârtiile
necesare întocmirii dosarului, dar nu am reușit 100%. De exemplu, am pilotat platforma
GOOGLE CLASSROOM, în anul școlar 2016-2017, la toate clasele la care am predat, dar nu am
reușit să iau hârtia doveditoare. Elevii au fost încântați, la început, apoi au devenit reticenți. Anul
acesta o folosesc doar pentru finalizarea proiectelor elaborate de elevi în vederea obținerii
certificării profesionale. Toată activitatea mea de perfecționare metodică și științifică se află și pe
blogul personal.
Procedura pentru detașare mi se pare greoaie și ineficientă. Ar trebui să fie o platformă
electronică și toți profesorii să aibă un portofoliu electronic, cu trimiteri către toate instituțiile
organizatoare de perfecționări și activități.

Sper ca pe viitor cineva va ține cont de opiniile mele sau măcar să fie dezbătute. Școala
secolului XXI este sub semnul derizoriului și strada susține din plin afirmațiile mele.
Aștept cu interes detașarea!
Data,
2 mai 2018
Semnătura,
Grecu D. Liliana
Către Domnul Inspector Școlar General al ISM București

Temă -Management educațional

Transfer câteva materiale create de mine pe contul G-Suite grecu.liliana@credis.unibuc.ro pe llilianagrecu@gmail.com, în condițiile în care Google nu mă vede cu cele trei conturi și nu am un drive comun pentru toate materialele create când pe un cont, când pe altul. Consider că unele dintre articole pot fi supuse dezbaterii, evident, dacă are cineva acest interes.

Tema 1 – Conceperea a cinci itemi pentru proba scrisă din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director, folosind bibliografia dată la acest concurs

Am găsit testul pe care l-au primit candidații la concursul pentru ocuparea posturilor de directori în învățământul preuniversitar…

Testul cuprinde o evaluare psihologică, întrebările 1-40. În opinia mea, doar 20 de întrebări banale sunt dedicate verificării unor cunoștințe, dar nicidecum a abilităților manageriale…

Cred că cele 20 de întrebări au răspunsuri pertinente și răspunsul este la îndemâna oricărei persoane, chiar a persoanelor care nu au citit nici o carte din bibliografia de concurs și care nu au răsfoit niciodată ghidul de pregătire pentru concursul de directori din învățământul preuniversitar

Propuneri itemi (doar întrebari, fără răspuns)

  1. Pornind de la concepția enunțată de J. Hattie în capitolul ”Structuri mentale ale profesorilor, directorilor și structuri școlare” din cartea ”Învățarea activă”, precizați, în maxim 15 rânduri, ce măsuri veți lua, ca manager al unei instituții școlare, astfel încât evaluarea să fie considerată de toți profesorii un feed-back al propriului lor impact asupra performanței școlare a elevilor.
  2. Ca viitor manager, pornind de la schema dată și folosindu-vă de experiența de profesor, după o introducere de trei rânduri, specificați minim cinci propuneri pe care le-ați implementa la nivelul școlilor din întreaga țară, pentru ca România să înregistreze progrese semnificative privind participarea adulților cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani la învățarea pe parcursul întregii vieții.
statistică.png

3.  Alegeți din lista de termeni pe cei ce respectă valoarea de adevăr a următorului enunț: evaluare, scopurilor, autoevaluare, țintelor, predare, eficiență, învățare, obiectivelor, feed-back

”Managementul nu are scopuri și valori supraordonate proprii. Aspirația spre …(a)… poate fi misiunea managementului, dar aceasta se manifestă în atingerea …(b)… definite de alții.” – ”…(c)…. și management Educațional – teorii și practici actuale” – Tony Bush

4. Enumerați cele șapte arii tematice/domenii asupra cărora inspectorii pot face aprecieri, conform Regulamentului de inspecție școlară a unităților de învățământ și realizați o evaluare concisă a acestor arii tematice la nivelul școlii în care profesați.

5. Precizați ce act normativ din bibliografia de concurs reglementează activitatea C.A. al unităților de învățământ preuniversitar și justificați, în opinia dumneavoastră, de ce registrul de procese verbale și registrul de evidență al hotărârilor C.A. trebuie să stea într-un fișier securizat, în biroul directorului, așa cum reiese din fragmentul atașatca imagine la test.

registru CA.png

Tema a 2 – Detalierea, la alegere, a unei situații decizionale

Introducere

Sistemul educativ implică standarde de calitate și eficiență cât mai înalte, având finalități acceptate și însușite de educabil, prin prisma cărora își poate aduce aportul intelectual la nivelul dezvoltării societății. Aceste deziderate pot fi atinse doar prin aplicarea unui ansamblu de principii, funcții, norme și metode de conducere, ce reprezintă pilonii de bază ai managementul educațional. Știință și artă în același timp, managementul educațional (să faci lucrurile cum trebuie) nu poate fi desprins de leadership (să faci ce trebuie). 

Procesul de management are la bază funcțiile managementului: planificare, organizare, coordonare și control, fig. 1. Toate aceste funcții au la bază DECIZIA.

Figura nr. 1 – Funcțiile managerialefuncții manageriale.png

Sursa: Classroom

Un manager și un lider trebuie să aibă o gândire strategică, ce implică o analiză pertinentă a stării de fapt, A, către o schimbare obiectivă, previzibilă, starea B, pentru a reforma, prin optimizare, schimbare și transformare, starea A, nefavorabilă, către starea B, eficientă. Gândirea strategică a liderului-manager se oglindește în Planul de Dezvoltare Școlară, dar mai ales în pașii operaționali.

Fără viziune nu poți ajunge la ceea ce trebuie să fie, pornind de la ceea ce este, în opinia mea.

De cele mai multe ori, liniile de acțiune la nivelul unei școli sunt dictate de deciziile celor din minister și administrațiile locale, managerul fiind un simplu executant sau chiar un supus al sistemului, sistem ce pare că nu pune pe primul loc metodele, mijloacele și infrastructura școlară și nici învestiția în achizițiile intelectuale ale educabilului.

O informație de tip cantitativ o reprezintă rata abandonului școlar, dar și absenteismul școlar – consider eu. Ce decizii poate lua un manager în astfel de situații – decizii periodice, aleatorii sau unice?

De ce lipsesc elevii de la școală? De ce preferă să-și petreacă timpul în afara școlii, acasă sau în baruri, la prieteni, pe străzi și chiar pe coridoarele școlii, fără ca nimeni să ia atitudine? De cele mai multe ori se iau decizii preferențiale, decizii pe care literatura de specialitate nu le prevede.

Care sunt cauzele majore ale absenteismului școlar? În opinia mea, ele ar fi:

  1. Tehnici vetuste de predare;
  2. Existența unui curriculum haotic, ce nu permite elevului efectuarea de corelații, sinteza cunoștințelor și nici satisfacția învățării;
  3. Manuale școlare stufoase și neadaptate evoluției științei și tehnicii;
  4. Predarea nu se bazează pe studiu individual, pe a învăța să învețe elevul, ci foarte mult pe memorare;
  5. Utilizarea platformelor electronice Google inexistentă în învățământul preuniversitar

Ce decizii poate lua un manager în astfel de situații?

Fiecare efect este propulsat de o cauză și fiecare cauză este generată de altele. Avem tehnici vetuste de predare deoarece formarea profesorilor este făcută haotic. De ce? Se pune accentul doar pe hârtiile pe care le are un profesor la portofoliul personal și foarte puțin pe competențele pe care le au elevii domniei sale. De ce? Nu avem baze electronice cu portofoliile online ale tuturor profesorilor. De ce? Cei ce conduc ministerul educației nu au ei însăși o viziune pentru educație, în opinia mea. De ce? La vârful piramidei se ajunge politic. De ce? Pentru că nu se cere un plan de acțiune operațional celor ce vor să acceadă în funcții de care depinde dezvoltarea unei țări. De ce? Nu punem accent pe meritocrație. De ce? Nu am beneficiat de educație pentru valori în școală? De ce? Nu mai avem pedagogi de marcă și nici instituții de cercetare care să se implice. De ce? Și iată un cerc vicios care obligă dascălul să se descurce cum poate în sala de clasă. De ce stă elevul în baruri? Nu se diferențiază de ceilalți membri ai societății. De ce fumează elevii în fața liceelor? Pentru că societatea civilă este indiferentă. De ce nu investește elevul în învățare? Deoarece a văzut că cei fără carte au o ascensiune socială uneori chiar de excepție, prin comparație cu cei ce au învățat. Și pot continua la nesfârșit șirul întrebărilor ”de ce?” 

Dotarea școlilor este precară. Avem grădinițe fără jucării și domenii de calificare în cadrul liceelor tehnologice fără manuale. Profesorul se adaptează din mers, dar pierde atenția elevului, fie că este vorba de elevul preșcolar, de elevul din învățământul primar, gimnazial sau liceal.

Consider că singura decizie pe care o pot lua managerii-lideri este aceea de a comunica cu inspectoratele școlare și cu ministerul de resort pe seama schimbărilor ce se cer imperios necesar la nivelul fiecărei instituții școlare. Ne izbim de o inerție totală și de o vădită lipsă de comunicare, colaborare între școli și instituțiile aferente ierarhic, cât și între școli și administrațiile locale.

De ce nu comunică eficient managerii de instituții școlare cu ministerul de resort și cu administrațiile locale. Nu există pârghii de comunicare, nici măcar prin intermediul canalelor social-media. Cred că poziția socială generată de funcție îi face pe cei mai mulți manageri să se complacă în autosuficiență. Este mult mai ușor, deși complet incorect, să treci fictiv în catalog elevi care sunt plecați din țară, decât să dezbați problema finanțării per elev la nivel local și național.

Abandonul școlar este generat de sărăcie. Se cunosc cauzele, dar nimeni nu vrea să implementeze soluții.

Consider că avem decidenți slabi în ministerul educației și incapacitatea lor și lipsa viziunii se reflectă și la nivelul managerilor din școli. 

Școala românească este subfinanțată. Deși toate guvernele României au considerat educația prioritate națională, sistemul de educație este rudimentar. Nici vorbă de reformă în educație, în cei douăzeci și șapte de ani de la revoluție, în opinia mea.

Un caz ipotetic. Sunt manager și îmi doresc ca elevii să facă practica comasată într-o stație pilot din oraș. Ea este inexistentă. Mă repliez și accept incapacitatea forurilor decidente de a pune bazele unor campusuri pentru practica de specialitate, așa cum există în țările ce investesc în educație. Îmi propun ca elevii să facă practică la un agent economic. Iau legătura cu managerul instituției și constat că elevii nu pot merge toți, în acelați timp. Agenții economici nu au săli de clasă pentru elevi, nu au prezentări ale firmei în mediul virtual, nu au interes și nici motivare să susțină formarea resursei din școli. Este un cerc vicios. Avem nevoie de platforme pilot pentru stagiile de practică comasată, dacă vrem specialiști! Ce pot face, în aceste condiții? Anunț inspectorul de specialitate. S-ar putea ca nici el să nu știe prea multe. ”Descurcă-te! –  rămâne de bază. 

Decid ca director să nu mai am absenteism. Ar trebui să existe o platformă cu toți medicii de familie. Scutirile ar trebui să fie centralizate electronic. Azi ele se pot cumpăra pe internet. Regulamentul de ordine interioară îmi permite să motivez, pe bază de bilet scris de părinte, absențele din șapte zile calendaristice. Neexistând o bază națională cu fiecare elev școlarizat, pot face una la nivelul școlii, dar dacă eu verific motivările și țin evidența absențelor, elevii pleacă la altă școală, deoarece nu există linii clare, precise și universal valabile sub cupola școlii. 

Vreau videoproiector și laptop în fiecare sală de clasă. S-ar putea să mi se spună că vreau prea multe. Nici nu mai pot îndrăzni să-mi doresc ca fiecare elev să aibă tabletă conectată la un sistem de informații curriculare complet și  acces la baze de evaluare online.

Îmi propun să renovez un laborator de chimie. Am nevoie de fonduri. Finanțarea se face după ureche. Se poate verifica cum școli fără elevi au fost complet renovate, iar cele ce ar avea imperios nevoie de reparații nu ajung niciodată pe lista priorităților, deși au elevi. Sunt un director legat de mâini și de picioare. Stau cu capul plecat și tuturor le convine asta! 🙂

Concluzii

Fără o viziune de ansamblu asupra sistemului de educație, școala românească este condamnată să rămână la limita derizoriului. O școală rudimentară nu își mai are rostul. Fără reguli universal valabile și aplicabile, cât și fără investiții majore, spațiul ce a fost conceput cu zeci de ani în urmă să contribuie la devenirea spirituală și morală a viitorilor adulți tinde azi să fie, în România, un soi de închisoare a spiritelor, ce deformează mult mai mult decât să formeze, dacă elevul nu are șansa unor familii care să susțină în paralel cu școala devenirea lui intelectuală și ascensiunea la nivelul societății conform competențelor dobândite și nu este deloc normal să se întâmple așa. 

Fundamentarea societăților pe principiul meritocrației este imperios necesară. De asemenea, salarizarea în funcție de studii trebuie să intre și ea în atenția decidenților. Societatea civilă trebuie să fie mai implicată la nivelul comunităților școlare.

Soluții pertinente

Comunicarea eficientă a managerilor cu decidenții din MEN, inspectorate școlare și administrație locală, pe linie ierarhică, fără teama de a fi demis;

12.02.2021 – Școala altfel – XD, CNVB

O zi complet asincron pentru elevi. Colega mea, profesoară de Limba și literatura română a fost de serviciu pe un hol al liceului, iar au am fost la școală pentru întâlnirea cu elevele care au optat pentru bacalaureatul la chimie. La ora 14 am ajuns acasă și am reușit ca până la ora 14.30 să le pun Jurnalul chestionar al zilei, ca până la ora 16 să le primesc completate.

Vineri

Mari exploratori și descoperirile lor

https://www.slideserve.com/alaula/mari-exploratori-i-descoperirile-lor

Orașul înghețat

ARN mesager și biotehnologii

Despre Mircea Eliade (partea I și II)

11.02.2021 – Școala altfel – XD, CNVB

Bilanțul zilei de miercuri – Zoom

Tehnici de prim ajutor – ZOOM cu partener activitate de la Școala postliceală Carol Davila

https://scoalacdavila.ro/

Sport și sănătate – yoga

Pictori celebri

https://www.slideserve.com/sitara/pictori-romani

Ora 12, ZOOM – Dependența la adolescenți – riscuri și cum le prevenim (activitate prin cabinetul de consiliere școlară cu invitat)

Madame Tussauds London – full tour (activitate cu doamna prof. de educație plastică)

Opere celebre „Turandot” – Puccini

Jurnalul chestionar – Google Forms

10.02.2021 – Școala altfel, XD, CNVB

Miercuri

Tehnici Tai-chi

Teste de cultură generală online, cu prof. Mândru Andra

Pasiune și știință

https://www.mozaweb.com/ro/

Laureații premiilor Nobel

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_laurea%C8%9Bilor_Premiului_Nobel_pentru_Chimie

Despre premii Nobel în Chimie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_laurea%C8%9Bilor_Premiului_Nobel_pentru_Chimie

Stereotipuri și prejudecăți

Giuseppe Verdi – Don Carlos. Opera. Luciano Pavarotti at Teatro alla Scala, live 1992, Part 1

Fiecare zi se termină cu un chestionar și un jurnal al zilei, cu cerințele într-un Google Forms.

SuperBlog

Articole publicate

Social

Superblog