Articole publicate

Reclame

Triumf-ul curățeniei… (SuperBlog 2017)

Un vechi proverb afirmă că temeiul sănătății și, în același timp, oglinda simțirii este curățenia. Misionarii secolelor XVIII și XIX predicau ”doctrina curățeniei”, considerând mizeria un păcat. Au fost și lozinci care au avut ca scop conștientizarea necesității curățeniei fizice, esențială și la fel de importantă ca și curățenia morală și spirituală. Louis Pasteur și alți cercetători au demonstrat că bolile sunt declanșate de agenți patogeni care se dezvoltă în mediile certate cu curățenia, ei deschizând drumul unor măsuri de ocrotire a sănătății publice fundamentate pe cercetări științifice. Nu s-a demonstrat încă științific că lipsa curățeniei morale și spirituale are și ea un impact asupra sănătății indivizilor, dar efectele sunt vizibile în comportamente distorsionate și haotice, în zilele noastre luând o amploare îngrijorătoare homosexualitatea, prostituția, pornografia și concubinajul. Curățenia gândurilor ne asigură echilibrul și pacea interioară, iar curățenia fizică, fie că este vorba despre cea corporală, a locuinței și a mediului, ne asigură starea de confort în tot și în toate acțiunile cotidiene.

Vorbind de curățenie, vorbim de igienă. Sunt reguli de bază care țin de igiena personală, de igiena locuinței, de igiena spațiilor publice și igiena factorilor de mediu.

În zilele noastre, încă putem vorbi de lipsa condițiilor care să asigure decența vieții și calitatea ei, în special în mediul rural, cu toate acestea se pare că incidența bolilor este mai mare în mediul urban decât în rural, ceea ce demonstrează că igiena mediului este precară. Cum de igiena spațiilor publice și a mediului răspund anumiți decidenți, de multe ori uităm să le cerem acestora îndeplinirea atribuțiilor și ne expunem aproape cu voie unor condiții precare de igienă.

Igiena corporală și igiena locuinței cad în atribuțiile fiecăruia dintre noi. Curățenia unei case este responsabilitatea tuturor celor ce locuiesc în ea. De la săpunul de casă, preparat din grăsime râncedă, azi am ajuns la tot felul de produse de îngrijire corporală, care mai de care mai frumos mirositoare, fie că este vorba de săpunul lichid, de gelul de duș, de șampon, de balsam, de creme și uleiuri esențiale.  Și paleta produselor pentru îngrijirea locuinței a cunoscut o amploare demnă de luat în seamă, furnizorii acestor produse fiind într-o competiție continuă pe segmentul raport calitate preț corect. Produsele Nufăr și Triumf, experti in curățenie, fac curățenia mai ușoară și sunt eficiente. Se pare că majoritatea românilor fac curățenie generală de două ori pe an, de Paște și de Crăciun. Italienii fac săptămânal sau în fiecare lună. Acum nu știu ce spun statisticile despre gradul de sănătate a celor două popoare, dar ar fi interesat de comparat anumite studii științifice.

Vin sărbătorile de iarnă! Pentru mine spiritul sărbătorior de iarnă vine odată cu reclama celor de la Coca-Cola, ce aduce în prim-plan chipul vesel și mulțumit al lui Moș Crăciun și sania cu reni, urmată de vagoane pline de sticle de Coca-Cola.

 Cu produsele Triumf și Nufăr, curățenia este o plăcere, chiar și pentru cei ce nu agreează să desfășoare astfel de activități. Și cum petele sunt la ordinea zilei, nici ele nu mai reprezintă o sursă de nemulțumire, atât timp cât Nufăr Scos Pete curăță repede și îndepărtează petele persistente de pe orice țesătură, indifertent de culoarea materialului.

Ceea ce este grozav pentru zilele noastre este faptul că au apărut firmele de curățenie. Din păcate costurile serviciilor sunt supradimensionate pentru veniturile medii din România și administrațiile locale nici nu au baze de date cu posibilii furnizori de astfel de servicii sau persoane cu pregătire în domeniu. Un bătrân singur se află în imposibilitatea de a-și menține locuința curată, atât timp cât nu mai are aparținători, de exemplu. Înarmată cu produsele de curățenie, voi apela la serviciile unei persoane suport pentru curățenia de iarnă.

În anul 1874 a apărut în România prima lege sanitară și ea viza organizarea sistemului sanitar, dar abia cu începutul secolului XX sistemul sanitar a fost capabil să aibă personal care să meargă la domiciul membrilor comunității locale pentru a constata respectarea condițiilor de igienă, obicei pierdut, se pare, în zorii mileniului III, în România membră a marii familii europene din anul 2007.

Dacă în anul 1100 auzisem de băi publice și în următoarele cinci sute de ani am construit patru, azi nici vorbă de așa ceva, dar există un procent al populației care își permite accesul la saloanele SPA, iar la polul opus avem sate fără canalizare și fără apă curentă, chiar fără curent, fără cabinete medicale stomatologice. Avem în piețe agroalimentare toalete publice contra cost și complet neigenice, iar de dușuri publice pentru oamenii străzii nici nu s-a auzit până acum, aceștia fiind sortiți să-și ducă zilele de pe azi pe mâine, emanând în jurul lor mirosuri insuportabile, până ajung într-un centru destinat oamenilor străzii sau la spital, atunci când gerul este năpraznic. Igiena se-nvață în condiții de igienă! Dacă igiena corporală este la standarde, iar igiena mediului este precară, ceva din educație lipsește cu desăvârșire, toate tipurile de igienă fiind obligatorii.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției Spring SuperBlog 2017.

 

Reclame

Ținută, atitudine, maniere… (SuperBlog 2017)

Starea de bine depinde de foarte mulți factori. Starea de bine este oglinda sănătății fizice, psihice și mentale. Sănătatea fizică depinde de moștenirea genetică, dar și de obiceiurile alimentare și înclinația pentru mișcare. Sănătatea mentală este rezultatul efortului intelectual depus pentru a dezlega enigmele vieții prin conectare la izvorul cunoașterii, nu prin îngurgitare, ci prin operare cu cunoștințele descifrate. Sănătatea psihică depinde de stima de sine și de capacitatea fiecărui individ de a ajunge să opereze cu nivelul superior al conștiinței. Stima de sine este o aură care te poate deveni o rampă a lansării, dar și o pantă a de căderii în dizgrația anturajului. O stimă de sine înăscută atrage antipatii. O stimă de sine dobândită prin avere, printr-un mariaj reușit sau prin coaliții cu persoane care lucrează foarte mult cu nivelul inferior al conștiinței este mult mai ușor acceptată în societate decât o stimă de sine înăscută și dublată de alte calități pozitive, în opinia mea.

De multe ori ajungem la concluzia că haina îl face pe om. Aspectul este primul amănunt care ne atrage atenția la o persoană. Volens-nolens, prima dată vedem ținuta vestimentară și ea poate fi comună, obișnuită sau poate fi o ținută elegantă, ”la patru ace”, rar întâlnită în mediile sociale, deoarece rutina zilnică, grijile cotidiene și, de ce să nu o spunem, salariile mult sub nivelul UE, ne îndepărtează de una din cele mai frumoase preocupări, atenția pentru înoirea garderobei, lună de lună, cu haine în pas cu moda. Nevoia de bază pentru vestimentație există. Ofertă există, dar prețurile pentru ținute de vis depășesc cu mult veniturile unei familii. Și au apărut soluțiile de compromis, magazinele second-hand. Dacă porniți la pas prin orașele dumneavoastră, veți constata că la fiecare colț de stradă se află un magazin second-hand cu haine, chiar pantofi și ghete, exceptându-le deja pe cele de mobilier și electrocasnice.

Starea mea de bine psihic depinde în primul rând de tocurile pe care le port și de lacul de pe unghii. Nu este de neglijat nici coafura, nici croiala fustei sau a rochiei sau calitatea materialului din care sunt confecționate piesele vestimentare, accesoriile, parfumul, machiajul.

Oferta de rochii elegante și de sacouri și costume pentru bărbați este vastă, dar toate mi se par opera unui croitor zgârcit, dispus să taie materialul ca și cum ar fi un Hagi Tudose ce-și umple salteaua cu petece, astfel încât piesele vestimentare par cupite, fără o linie amplă a croielii. Pantofii și ghetele aduc elemente de distincție evidentă, dar și aici creatorii par a fi în pană de idei.

La unul din interviurile la care am luat parte, în București, elementul generator de disconfort la momentul acela erau doar cele zece kilograme acumulate în plus peste greutatea normală și surpriza pe care am avut-o ca în comisie să fie o persoană pe care o cunoșteam. La cel de-al doilea interviu, la CCD MH, aveam un disconfort stomatologic. Ținuta vestimentară trebuie să fie întotdeauna dublată de atitudine, în opinia mea. Sunt oameni care au două costume și le poartă zi de zi ca și cum ar avea costume confecționate de cei mai mari creatori de modă. La polul opus sunt oameni care au haine de firmă, dar nu au nicio vlagă socială, fiind încrezuți și aroganți.

Este foarte important să fii atent la ținuta vestimentară, dar este la fel de important să fii atent la atitudine, la comportament, la  maniere!

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

 

S2000Pro – tehnologie, design și calitate (SuperBlog 2017)

Edifier1Ecuația economiei de piață universal valabilă pune semnul egal între cererea și oferta de servicii sau bunuri. Există o dinamică a cererii care este în funcție de nevoi, venituri și prețuri și astfel apare o dinamică a calității ofertei, volens-nolens. Am să folosesc un exemplu simplu. Toți indivizii au nevoie să meargă la frizer. Există nevoia. Ce propune piața serviciilor, în acest domeniu? Saloane elegante cu prețuri mari sau simple săli dotate cu un minim necesar, cu costuri mai mici și totuși nu atât de mici încât persoanele să nu găsească soluții ieftine.

Sunt vânzător într-un magazin ce comercializează produsele firmei Edifier, firmă care a depășit granițele Chinei, țara de origine, devenind în timp o organizație internațională cu piață de desfacere în America, Europa, Orientul Mijlociu și Asia-Pacific și am ca target creșterea cifrei de vânzări la sistemul audio S2000Pro, sistem care poate fi asociat foarte bine cu – avansul tehnologiei, design-ul deosebit și calitatea neîndoielnică.

Știu foarte bine că brandul Edifier este definit de pasiunea pentru sunet, pentru design și pentru calitate, rămâne ca prin politicile de marketing sistemul de boxe S2000Pro să ajungă la cât mai mulți împătimiți de claritatea sunetului, de tehnologia de sunet de ultimă generație, de design-ul clasic cu tendințe moderne, de calitate, într-un cuvânt.

Am beneficiat de formare în domeniul vânzării produselor firmei Edifier. De cunoștințele mele și de modul de a interacționa cu clienții depinde planul meu de vânzări lunar, salariul meu și, de ce nu, producția internă a firmei. Pentru că vremea reclamelor pe hârtie este în zorii decăderii ei, firma Edifier își promovează produsele prin panouri de reclamă electronice, în colaborare cu alte firme concurente. Firma este adepta sloganului ”Cel mai bun să ocupe podiumul!”… Datorită acestei tip de reclamă, ușor de gestionat de la distanță și în pas cu tehnologia, magazinul este plin de curioși, curioși care vor să se convingă de design-ul noului produs, cât și de îmbinarea armonioasă a sunetului cu tehnologia la sistemul de boxe S2000Pro, un sistem elegant și luxos. Blaturile originale de mesteacăn adaugă accente de calitate care se pliază pe orice decor. Boxele au multiple conexiuni optic, coaxial, aux, balance și Bluetooth, iar sistemul este prevăzut cu patru presetări: vocal, monitor, clasic și dinamic. OK! Cât de util este un sistem audio? Câți cumpărători credeți că pot atrage? Câți clienți au un home cinema acasă și câți tineri își pot permite un sistem de boxe de ultimă generație?

edifier2Sistemele audio sunt imperios necesare în spațiile destinate publicului, în restaurante, școli, instituții de stat sau private, în cadrul organizării unor evenimente ce impun amplificarea sunetului și sunt mai puțin folosite la domiciliu, cu atât mai mult dacă locuința are un minim de 50 de metri pătrați, condiții care nu permit experiențe acustice excelente, la puterea de 130 watt, folosind un bass de 5.5” cu diafragma din aluminiu, așa cum este prevăzut sistemul de boxe S2000Pro. Pentru acasă, rămân o soluție viabilă BOXELE 2.0 EDIFIER, RMS: 4W (2W x 2), bass reflex port, USB power, black „R12U”. Sistemul audio S2000Pro, dacă ajunge pe mâna unui tânăr pus pe șotii, poate trezi un cartier întreg! La sistemele audio, oferta este mai dinamică decât cererea!

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

Visul american… (SuperBlog 2017)

Consider că suntem un popor cu un ușor retard pe toate planurile…

În timp ce noi strângem bani să ridicăm biserici peste biserici, fie ele și catedrale ale neamului, în detrimentul unor lăcașe de cult de o valoare inestimabilă ce sunt lăsate azi în voia degradării, ei bine, americanii construiesc parcuri bucată cu bucată, din fonduri publice și private, cu susținere financiară din partea Guvernului cât și a cetățenilor și permit tinerilor din lumea întreagă să le cunoască cultura și istoria.

Experiența americană într-un program  Work and Travel Vacante Speciale este foarte tentantă din punct de vedere al obiectivelor turistice și mai puțin atractivă din punct de vedere al ofertei locurilor de muncă, dar visul american se poate concretiza mult mai ușor azi decât odinioară. CND Vacanțe Speciale, prin programul work and travel, program de schimb cultural internațional al SUA, aduce mai aproape de orice tânăr tărâmul descoperit de Cristofor Columb, tărâm care a fascinat mii de oameni de-a lungul secolelor și el poate deveni un program care să ofere oportunități de studiu și de muncă studenților din întreaga lume, pe oricare din continentele mapamondului, în contextul granițelor unanim deschise, știut fiind faptul că hotarele unei țări sunt linii imaginare și invenții umane pentru delimitarea spațiului și a proprietății.

Job work and travel oferă șansa studenților de a descoperi America, de a interfera cu cultura americană, de a călători prin locuri de neuitat și de a munci pe perioada vacanței de vară, câștigând experiență în toate aceste domenii. Orice student la zi al unei facultăți acreditate poate ajunge în SUA pentru un schimb cultural de muncă și călătorie, pe o perioadă de patru luni.

Dacă ești student, nu rata oportunitatea de a vizita America, o țară care nu uită să viseze și să-și concretizeze visele în realitate!

Poți vizita Parcul National Great Smoky Mountains, aflat la granita dintre Tennessee si Carolina de Nord, construit pe vatra indienilor Cherokee, strămutați la est de Mississippi River, la vremea respectivă. Parcul a fost  deschis turiștilor din întreaga lume la data 15 iunie 1934 și are și un patron spiritual, începând cu anul 1940,  pe presedintele care a deținut patru mandate consecutive la Casa Albă, pe Franklin Delano Roosevelt. Parcul păstrează încă viu spiritul triburilor vechi Appalachia,  Traseul Appalachian întinzându-se de-a lungul a peste 70 de mile din suprafața rezervației naturale intrate în Patromoniul Mondial UNESCO în 1983.

Dacă vrei să vezi ursi grizzly, reni si elani și natură sălbatică, vizitează Denali National Park, atracția principală a statului Alaska. Ai zeci de opțiuni de petrecere a timpului liber, cele mai tentante fiind plimbarea cu barca pe Nenana River si zborul in jurul celui mai înalt vârf al Americii de Nord, McKinley.

Dacă ai ajuns la o companie din SUA care oferă locuri de muncă studenților internaționali, nu trebuie să ratezi, în timpul liber, monumentul memorial ce înfățișează pe cei mai temerari președinți reformatori ai SUA, George Washington, Thomas Jefferson, Abraham Lincoln și Theodore Roosevelt, sculptați în Muntele Rushmore.

Work and travel pentru studenti este o oportunitate și pentru tine, studentule iubitor de cunoaștere! La revenirea în țară, poți compara cultura și civilizația poporului american cu a propriului popor și mai ales cultura idealurilor, la care se pare că noi suntem corigenți.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

Afaceri în franciză… (SuperBlog 2017)

În țările dezvoltate ale Europei, franciza reprezintă cea mai răspândită formă de antreprenoriat. Există sute de oportunități de afaceri sub forma francizelor de succes și pentru antreprenorii din România.

Prin intermediul francizelor, brandurile internaționale au ajuns în România. Ideile de afaceri sunt centrate în jurul educației (grădinițe și școli), desfacerii (magazine de retail), servicii (cafenele, spălătorii, restaurante, hoteluri), cosmetică și îngrijire (saloane de înfrumusețare), mișcare (săli de sport).

Este salutară ideea care susține, începând cu anul 2017, finanțarea antreprenorilor, pentru a deschide o afacere în franciză, prin programul Startup Nation Romania. Aș prefera o franciză start-up, o franciză pe care să o construiesc eu de la zero, dar găsesc atractivă și franciza Patiseria Tineretului, franciză ce ar putea ajunge în toate orașele țării și în curtea tuturor școlilor și liceelor, cu atât mai mult cu cât este o franciză autohtonă care își propune și implicarea activă în proiecte de responsabilitate socială sau proiecte educaționale. De ce în curtea liceelor? Probabil nici nu ar fi posibil, fără hârtii și aprobări de la Primărie, dar în toate pauzele elevii ies din spațiul școlii și merg la magazinele stradale sau hipermarket-uri, dacă nu se opresc cumva mai întâi în fața școlii să fumeze nestingheriți de nimeni o țigară. De cele mai multe ori întârzie la ore, ceea ce face ca spațiul școlii să fie un du-te vino și după ce clopoțelul a sunat. Unii dintre elevi își savurează produsele cumpărate chiar în timpul orei, uneori discret, alteori fără jenă, uitând de regula bunului simț. Patiseria Tineretului ar putea amenaja în curtea fiecărui liceu un spațiu pentru servirea produselor comercializate, astfel încât elevii să nu mai mănânce în sala de clasă, la colțul străzii sau pe holurile liceului.

Când spunem franciză, spunem brand înregistrat și protejat, model de succes testat în timp prin calitate demonstrată, prin politică și obiective îndreptate spre client. O franciză de acest tip ar putea doborî pe micii producători din piața locală, dar ar putea și să-i provoace la competiție loială, astfel încât să apară o nouă franciză autohtonă cu adresabilitate liceenilor și nevoilor lor de alimentație sănătoasă.

O altă franciză care ar putea ajunge în spațiul școlilor este franciza Logiscool, o franciză care-i învață pe copii și pe adolescenți programare pe calculator, pregătindu-i pentru noile meserii ale viitorului, prin programe de after-school și tabere de vară.

Pentru a profita din plin de avantajele unei francize aș apela la serviciile de asistență pentru înțelegerea particularităților afacerii și definirea așteptărilor.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

 

Glasuri eterne… (SuperBlog 2017)

 ”Cărțile sunt glasuri eterne în spațiu” – Alexandru Vlahuță.

Răsfoind titlurile cărților din biblioteca online a Editurii RAO, am ajuns la concluzia că nu am un personaj anume preferat, ci în fiecare carte pe care am citit-o m-am identificat cu fiecare protagonist ce a dat viață firului narativ al scrierii, suprapunând peste planul real sau ficțional al cărții propriul meu algoritm de gândire, judecând, analizând profilele psihologice creionate de autor și interpretând interferențele conjuncturale asupra destinului personajelor și al romanului, încercând să interceptez mesajul celui ce din prea plinul minții sale a lăsat moștenire secolelor prezente și viitoare capodopere literare nemuritoare. Este aproape imposibil să nu te atașezi emoțional de personajul în jurul căruia se naște intriga unui roman.

Sunt foarte multe personaje alături de care am trăit empatic datorită talentului scriitorilor de a creiona profile psihologice, situații comice sau tragice, cadre istorice, descrieri în amănunt ale unor secole, căderi și preamăriri ale indivizilor sau națiunilor. Unul din romanele care evidențiază primitivismul secolelor apuse, aducând în prim plan și puterea bisericii de a condamna la moarte, prin sânzurare în piața publică, fără drept de apel, pe cei suspecți de a încălca legea, și chiar de a folosi forțele oculte, este Notre Dame de Paris, scrisă de același autor al romanului Mizerabilii, Victor Hugo. Personajul al cărui destin a fost funest și impresionant – Esmeralda, nedespărțită de Djali, căprița cu care încerca să impresioneze publicul pauper adunat în fața impunătoarei catedrale Notre de Paris, roman a cărei acțiune se desfășoară la sfârșitul secolului XV și începutul secolului XVI, în Parisul Evului Mediu, este personajul al cărui destin a fost frânt datorită unor cutume ale secolelor trecute și este personajul alături de care am râs, am plâns și am deplâns destinul său implacabil.

Esmeralda nu a avut șansa să citească. Tinerii zilelor noastre au această oportunitate, dar foarte puțini profită de ea.

Oare, ce carte i-ar place Esmeraldei? Bâlciul deșărtăciunilor, în care întâlnim antieroi notorii și oameni ai mizelor mărunte? Poate doar pentru a înțelege că banii și puterea nu conduc neapărat la fericire sau mulțumire sufletească…

Cartea 1001 de zile care au schimbat lumea ar putea-o edifica asupra reperelor de care s-a folosit omenirea pentru a înțelege și schimba cursul istoriei, incidentele memorabile și evenimentele dezastruoase fiind doar rodul deciziilor umane concretizate în fapte, peste care se suprapune indubitabil forța naturii…

Esmeralda ar avea o paletă largă de opțiuni în consolidarea culturii sale literare, având la dispoziție catalogul editurii RAO, cu titluri noi și titluri vechi.

Cu siguranță Esmeralda și-ar dori să găsească în spațiul virtual toate cărțile ce au adus lumina cunoașterii în evoluția speciei umane, recenziile acestor cărți și biografiile autorilor lor..

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

 

Calitatea simplității… (SuperBlog 2017)

Fiecărui secol îi corespunde un stil care se oglindește în arhitectură, în artă și în modă, toate fiind forme de expresie ale sinelui cultivat prin educație. Renașterea italiană se presupune a fi izvorul primelor manifestări ale modei, poziție revendicată și de alte țări civilizate ca Franța, Spania și Anglia. Rochia Empire, care prin croială demarca talia de sub bust, a fost  impusă în societatea elevată a Franței de Josephine, soția lui Napoleon Bonaparte. De la pălării ca turlele bisericii, la bonete, rochii lungi și juponul pe cercuri, la rochia pe corp și cloș, la apogeul Belle Epoque – cu decolteuri largi și tone de mătase, moda a trecut brusc la un alt stadiu. După primul război mondial, rochia s-a scurtat și corsetul a fost scos complet din uz. În anii ’20 femeile renunțaseră deja la ținutele și coafurile sofisticate, apelând la ținute practice, simple, de inspirație masculină, ca taiorul. Coco Chanel a deschis o nouă eră în modă, cu multă libertate în expresia vestimentară, oglindită în modă prin fuste scurte, machiaj și accesorii.

answear_1160850Bumbacul, inul și lâna, satinul, catifeaua și mătasea au avut epoca lor de glorie. În anii ’30 veselia cromaticii vestimentare era acceptată în partea a doua a zilei, dimineața având trecere culorile închise. De la mânecile bufante și pernuțele pentru umeri, la umeri goi și talie de viespie, fuste largi și vaporoase până sub genunchi și accesorii feminine, în anii ’60 ținutele ajung să fie extrem de simple. Sotia fostului președinte american John F. Kennedy, Jacqueline Onassis, a impus moda  jachetelor ușor cambrate și trenciurile cadrilate. Moda zilelor noastre o datorăm în bună parte anilor ’70, care au adus în prim plan moda hippie. Urmează apoi fustele foarte scurte, colanții, tricourile cu un umăr gol, spiritul nonconformismului acaparând lumea modei până în zilele noastre

Cu siguranță  eleganta este mai mult o chestiune de personalitate, decât de moda unui deceniu sau an.

Care este moda începutului de mileniu III? Putem vorbi de linii de modă cu adresabilitate pentru tineri, adulți sau vârstnici? Putem vorbi de impunerea unui stil prin grație, eleganță și disticție, exceptând casele regale și mediile diplomatice? Care este moda impusă de designerii vestimentari pentru ținuta străzii? De multe ori nu exprimăm nimic prin felul în care ne îmbrăcăm și modul în care trăim. Să devenim proprii noștri designeri vestimentari? Aveam o astfel de pasiune, cu ani în urmă. Îmi modificam singură fustele, tăiam rochiile, le ajustam. Pentru că într-una din zile, în plină zi, pe o stradă cu canalizări care nu făceau față ploii torențiale, un autovehicul a trecut în viteză și m-a împroșcat de sus până jos, a trebuit să renunț la paltonul deschis la culoare, după ce am încercat să-l modific, înlăturând partea care îmi aducea aminte de un Dalmațian. Cu și  mai mulți ani în urmă am modificat un palton de bărbat și l-am purtat o iarnă întreagă. Cu cele mai simple piese vestimentare, cordonul, cravata sau eșarfa, în situații limită, îmi prind părul în zilele toride sau la duș, îmi las telefonul în pantofi sau pot să-i folosesc chiar să bat  un cui. #WeAreTheAnswear

Eleganța fără maniere este ca un măr frumos în exterior și stricat în interior. Moda fără o linie a eleganței vizibilă pe stradă este aproape inutilă. Se pare că totul izvorăște din mintea educată: eleganța, distincția, manierele, simplitatea și respectul pentru calitate…

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

Extreme SF… (SuperBlog 2017)

Purtând numele zeului Marte, a patra planetă de la Soare poate deveni în timp planeta războinică, pentru că întreg spiritul muritorilor poposește în focul iadului, iar, într-un final, spiritul, deliberat complet de viața pământeană, cu greu purificat, rămâne ancorat pe planeta roșie, deoarece spațiul cosmic este perturbat continuu de experimente ce nu permit undelor pure să ajungă la sursa primară, la zeul solar, și nici reîntoarcerea lor pe pământ cu viteză mai mare decât viteza cu care își pierd muritorii energia pură cu care sunt investiți la naștere nu este posibilă. Universul caută și găsește soluții, în aceste condiții. Energia pură, captivă pe planeta Zeului Războiului,  este constrânsă să se materializeze sub forma unor corpuri fizice diforme, care, prin teleportarea materiei organice și prin accesarea tuturor nivelelor de inteligență ale secolelor apuse,  crează halo-ul unor nave supersonice imateriale, care brăzdează discret cerul în căutarea unor energii umane ce păstrează candoarea ființei neatinse de relele din cutia Pandorei.  Marțienii privesc cu uimire cum Planeta se scufundă într-o existență anostă, fără niciun echilibru între ființele telurice și între acestea și Univers, fără ca locuitorii planetei să mai fie interesați de forța intelectuală a secolelor apuse și de reîntregirea ei.

„Dincolo de orizont”, filmul science fiction care va ajunge pe marile ecrane ale cinematografelor din toată țara odată cu ziua premierii,  în data de 3 noiembrie 2017,  având în distribuție actori cunoscuți, ca Frank Grillo, aduce în prim plan furia dezlănțuită a extratereștrilor care, din dorința de a păstra unicitatea Planetei ce menține viața prin suflul, îmbinarea și sincronizarea energiei cosmice cu materia organică, răpesc și atacă muritorii.  „Beyond Skyline”  poate fi privit ca un semnal de alarmă subliminal asupra viitorului planetei. Atât timp cât ne depărtăm de cunoaștere, bine, frumos și adevăr, poate începe agonia pe Terra, prin care forme de energie superioară tind să ne anihileze propria energia pentru a o reactiva și reconecta la energia primară, chiar dacă asta ar însemna decimarea vieții pe planeta pământ.

Când ești pus față-n față cu o altă civilizație, complet neprietenoasă, aproape nu mai ai timp să te gândești la cauze, ci doar la soluții. Ca să lupți împotriva unei specii absolut necunoscute este un soi de sinucidere curată. Luptele, întotdeauna, se termină cu pierderi de vieți. Dacă aș fi detectivul Mark Corley, aș lua legătura cu Departamentul Zamolxe România și oameni cu capacități paranormale și câmpuri energetice antrenate să lucreze pe mai multe frecvențe ar putea aplana conflictul între pământeni și marțienii captivi pe Marte, conflict declanșat doar pentru simplul motiv că oamenii cheltuie sume fabuloase pentru studierea cosmosului și mult mai mici și neuniform distribuite pe Terra pentru educație.

P.S: Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

Medicamentul… APA de IZVOR (SuperBlog 2017)

Jacques-Yves Cousteau, exploratorul vieții subacvatice în domeniul oceanografiei, afirma că de cele mai multe ori uităm că cercul apei se suprapune peste cercul vieții, și, deși știm că viața este dependentă de existența resurselor de apă potabilă și fără apă nu există viață, de nenumărate ori nu acordăm atenție calității apei. Ivo Andrić, scriitorul sârb, laureat al Premiului Nobel în anul 1961, într-o viziune tentată de pesimismul deformator al realității, în ”Ex Ponto”, consideră că apa poate înmagazina durerea și suferința secolelor apuse, dacă durerea și suferința sunt stări de spirit ale unui secol. Probabil nu am mai bea apă, dacă afirmația ar fi veridică sau, la polul opus, dacă am simți suferința și durerea secolelor apuse într-o picătură de apă, am depune eforturi să fim fericiți, pentru ca urmașii noștri să nu cunoască nefericirea.

Probabil fericirea și nefericirea secolelor de ieri și de azi depind de deciziile din plan personal și social, dar sănătatea unui organism depinde de consumul de apă și de calitatea lichidului miraculos, împuternicit de zei să devină seva vieții.

Suntem 70% apă. O bună hidratare menține echilibrul hidric la pragul superior, prin care se asigură în primul rând activitatea metabolică celulară. Ce se-ntâmplă, dacă nu bem apă? Corpul este în căutare de soluții, atunci când nu beneficiază de o hidratare corespunzătoare. Prin mecanisme care vizează inteligența artificială, corpul atrage colesterolul în jurul celulelor deshidratate, pentru a  întârzia stafidirea lor și îmbolnăvirea organelor interne. Este aproape indubitabil, în aceste condiții, că materia dă dovadă de inteligență.

Trebuie să fim destul de inteligenți și să înțelegem mesajele corpului uman. Trebuie să fim atât de inteligenți încât să nu permitem deshidratarea propriului corp, consumând apă doar când și când. Dacă bem apă ocazional, celule se intoxică și corpul devine spațiu invaziv chiar pentru celulele cancerigene. O bună hidratare înseamnă consumul a două pahare de apă dimineața, două pahare înaintea mesei de prânz și alte două înaintea cinei, un pahar înaintea gustării de la ora 10 sau 11 și altul înaintea gustării de la ora 17. O bună hidratare este perfect corelată cu programul meselor. De cele mai multe ori, mesele nu mai sunt regulate. Angajatorii nu au contracte cu restaurantele pentru ca salariații să beneficieze de masa de prânz. Se mănâncă pe stradă, prin birouri, pe unde se apucă. Cu toate că nu se îngrijesc de regimul de alimentație al angajaților, sunt firme care investesc în asigurarea necesarului de apă de calitate,  apă de izvor, pentru angajați.

La Fântâna – este o apă de izvor cu gust plăcut și cu conținut echilibrat de săruri minerale. Este  extrasă din Mitrovo Polje (Serbia), o regiune a munților cu pini și stejari, ce se află departe de sursele de poluare. La Fântâna de o,5 l este o apă recomandată pentru consum zilnic, acasă, la serviciu sau la diverse evenimente.

Apa de izvor ar trebui să fie îmbuteliată în recipiente de sticlă și mai puțin în recipiente de plastic. Plasticul poate altera proprietățile fizico-chimice și bacteriologice ale apei și el este greu biodegradabil.

Nu uita! Înainte de a lua medicamente, pentru a-ți ameliora starea de sănătate, revin-o la obiceiul sănătos de a bea cel puțin un litru de apă pe zi iarna și doi litri de apă vară. Dacă apa pe care o bei este o apă de calitate, aerul pe care-l respiri nu este viciat,  alimentația este cumpătată și rațională și ai deprinderea de a face zilnic mișcare, ești o persoană care doar  salută medicul și nu-l vizitează.

P.S. Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

România și performanța energetică… (SuperBlog 2017)

Un vechi proverb japonez susține că acțiunea fără viziune este un coșmar și zi de zi pare să ne convingem de veridicitatea lui. Acționăm haotic în toate sistemele: medical, educațional, juridic, politic și chiar energetic.

Locuința în care stau, asemeni multor locuințe, nu are un certificat energetic, deci nu are estimat consumul de energie pentru încălzire, climatizare, iluminat, ventilare și producere de apă caldă. Cum instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă nu este impusă prin legislație națională și cum programul ”Casa verde” este un concurs de dosare la voia întâmplării, la ora actuală, performanța energetică a României, ca sumă a performanței energetice a tuturor clădirilor din mediul urban și rural, unde știm foarte bine că avem construcții din chirpici și geamuri pe unde șuieră în voie vântul, chiar în casele impunătoare, tinde către zero.

De ce România are performanță energetică minimă, ca sumă a performanței energetice a tuturor clădirilor? Nu există o educație în acest sens.

Toate administrațiile locale ar trebui să fie interesate de situația pierderilor de căldură la nivelul tuturor locuințelor, iar certificatul de termoviziune clădiri ar trebui să fie obligatoriu, pentru a avea o situație certă a pierderilor de căldură, la un moment dat, dar și in anumite condiții climatice: umiditate relativă, temperatură interioară și exterioară, radiație solară, astfel încât un auditor energetic să poate veni cu soluții pentru îmbunătățirea clasei energetice, la nivel de proprietari, dar și cu sugestii la nivel de primării.

Sunt fonduri europene canalizate, și ele haotic, pentru reabilitarea energetică a blocurilor. Haotic, deoarece întâlnim ici-colo câte un bloc reabilitat pe fugă, care pare să facă notă discordantă cu cenușiul celor din vecinătatea lui, ce nu au intrat în reabilitare.

Trebuie să înțelegem că îmbunătățirea performanței energetice a locuinței înseamnă scăderea cheltuielilor anuale cu utilitățile, dar, în primul rând, protejarea resurselor neregenerabile.

Locuința în care stau nu este racordată la rețeaua de gaze. Iarna este o mare consumatoare de combustibili solizi. Cum primăria nu are depozite validate de lemne și de cărbune, prețul diferă de la un distribuitor la altul și este în continuă creștere. Prin montarea unei termocentrale, nu am sporit confortul atât cât mi-aș fi dorit. Dacă primăria s-ar fi străduit să aducă gazele pe toate străzile orașului, am fi putut vorbi de un confort termic cu efort minim. Primăria ar trebui să deruleze proiecte și pentru reabilitarea termică a caselor. Ar trebui ca sistemul bancar să acorde împrumuturi cu dobândă minimă pentru ca fiecare proprietar să-și reabiliteze energetic imobilul.

Mi-aș dori ca locuința în care stău să fie cu adevărat o casă verde. În timp, ea va deveni… Și fără energii alternative la bordul casei în care locuiesc, rezonez energetic cu locuința în care stau. De fapt, rezonez energetic cu energia tuturor locurilor, deoarece mă simt ca ”acasă” în toate spațiile în care ajung, în țară sau în lumea largă și este un sentiment fascinant.

De la termoviziune la viziune și viceversa. Cum ar fi să putem vorbi de România verde, cu sisteme de încălzire, iluminat, ventilație care utilizează energii regenerabile, cu case renovate și reabilitate termic, atât în mediul urban cât și rural, cu blocuri și case încadrate în peisagistică urbană și rurală, și cu clasă energetică ridicată?

P.S: Acest articol a fost scris în cadrul competiției SuperBlog 2017.

SuperBlog

Articole publicate

Superblog